Statuia poetului Andrei Mureșanu dezvelită și binecuvântată la Cluj-Napoca
20.12.2019, Cluj (Catholica) - Statuia poetului revoluționar pașoptist Andrei Mureșanu, credincios greco-catolic inspirat de spiritul Școlilor Blajului și autor al imnului Revoluției din 1989 – în 1990 devenit imnul de stat al României „Deșteaptă-te, române!” -, a fost dezvelită și binecuvântată în Piața Cipariu din Cluj-Napoca, joi, 19 dec. 2019, în prezența Ierarhilor celor două Biserici, Greco-Catolică și Ortodoxă, a primarului mun. Cluj-Napoca, a prefectului jud. Cluj, a numeroase oficialități, personalități din mediul universitar și de afaceri clujean, a reprezentanților Armatei Române care i-au oferit marelui patriot reprezentat în bronz de sculptorul Ilarion Voinea, onoruri militare. Proiectul a fost o inițiativă a Universității „Babeș-Bolyai” și a Primăriei Cluj-Napoca cu sprijinul mediului de afaceri clujean.
PS Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a omagiat cu acest prilej prin binecuvântare și prin cuvintele rostite, „un fiu al Bisericii Greco-Catolice, născut în zona Bistriței, trecut prin «Școalele Blajului», unde i-a avut ca dascăli pe Ioan Lemeni, Timotei Cipariu și, apoi, ca mentori pe Simion Bărnuțiu și George Bariț. Absolvind cursurile Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj cu calificative excelente, este chemat ca învățător la Școala Românească din Brașov, la recomandarea lui George Bariț. Seriozitatea pregătirii umaniste, prețuirea folclorului și a trecutului istoric, precum și pregătirea morală și spirituală, au deșteptat, în sufletul poetului pașoptist transilvan, iubirea de neam și literatură.
Sub îndrumarea mentorului său, George Bariț, din 1838, își începe activitatea de redactor secund la foile lui Bariț, «Gazeta Transilvaniei» și «Foaie pentru minte, inimă și literatură», în care va publica poezii și articole. Din 1840 predă la Gimnaziul Romano-Catolic din Brașov, alături de Iacob Mureșanu, îndeplinind și funcția de inspector școlar. Va desfășura o activitate intensă și în cadrul «Casinei Române», adevărat loc de adunare a românilor și focar de cultură națională. Astfel, animat de idealul unității naționale, tânărul poet transilvan va face parte din delegația Brașovului, condusă de George Bariț, la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848. Este evenimentul crucial, care îi va inspira poemul „Un Răsunet”, publicat în numărul 25 din 21 iunie 1848, în «Foaie pentru minte, inimă și literatură», devenit ulterior marșul revoluționarilor din Transilvania și cunoscut cu titlul simbolic «Deșteaptă-te române!». Poemul transcrie în versuri mesajul faimosului discurs al lui Simion Bărnuțiu, proclamat cu ocazia marelui eveniment.
După înfrângerea revoluției se refugiază în Țara Românească, ulterior ajungând să obțină un post de translator la Sibiu la Guberniul Militar și Civil al Transilvaniei. În 1862, marele său prieten și protector, George Bariț, îi publică unicul volum de poezii «Din poesiele lui Andreiu Mureșanu», la tipografia lui Iohann Götte, din Brașov. La inițiativa lui George Bariț, volumul va primi cel dintâi premiu literar național acordat unui scriitor român, în valoare de 50 de galbeni (echivalentul a 3500 de euro!). Se stinge din viață, cu sănătatea șubrezită, la numai 47 de ani, în locuința sa din Brașov, la 23 octombrie 1863. Rămâne peste veacuri îndemnul marelui poet pașoptist din generația a doua a Școlilor Blajului de a ne trezi din somnul cel de moarte și a dovedi lumii rădăcinile latinității poporului nostru și a purcede înainte la umbra preoților cu crucea în frunte spre adevărata libertate a poporului și neamului românesc.
Un gând de pioasă amintire pentru marele poet patriot pașoptist transilvan și un cuvânt de gratitudine organizatorilor acestui eveniment și autorităților locale prin bunăvoința cărora binecuvântăm astăzi al treilea monument din Urbea noastră închinat unui vrednic fiu al Bisericii Greco-Catolice și elev al Școlilor Blajului, alături de statuia Cardinalului Iuliu Hossu, Fericit martir pentru credință, (din fața Catedralei Greco-Catolice «Schimbarea la față»), și a ilustrului om politic Iuliu Maniu (din apropierea noii Catedrale dedicată Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX).
«Preoți, cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină, / Deviza-i libertate și scopul ei preasânt» ne spune și astăzi Andrei Mureșanu, la peste un veac și jumătate de la trecerea lui la cele veșnice, amintindu-ne că suntem creștini și că drumul nostru spre libertate este mereu la umbra Crucii. Permiteți-mi să închei adresându-vă tuturor creștineștile urări de Sfinte Sărbători la Nașterea Domnului și La mulți Ani Sfinți!”
Toate alocuțiunile vădesc prețuirea de care se bucură și în contemporaneitate poetul Andrei Mureșanu, semn că societatea românească nu și-a abandonat și nici tăiat de tot rădăcinile (deși există tendințe), nu a renunțat să primească din seva dătătoare de viață a trecutului istoric, din care, cu sau fără voia generațiilor actuale, a luat naștere prezentul de zi cu zi pe care îl trăim.
Imagini
