Papa Francisc: Fiecare botezat a primit vocația la vestire
02.02.2020, Vatican (Catholica) - „Fiecare botezat a primit vocația la vestire – a vesti ceva, a-l vesti pe Isus -, vocația la misiunea evanghelizatoare: a-l vesti pe Isus!” Afirmația a fost făcută astăzi de Papa Francisc, la întâlnirea cu credincioșii din Piața San Pietro, pentru rugăciunea Îngerul Domnului. Redăm alocuțiunea papală după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, bună ziua!
Astăzi celebrăm sărbătoarea Prezentării Domnului: când Isus nou-născut a fost prezentat la Templu de Fecioara Maria și de Sfântul Iosif. În această zi este și Ziua Vieții Consacrate, care amintește de marea comoară în Biserică a celor care îl urmează pe Domnul îndeaproape practicând sfaturile evanghelice.
Evanghelia (cf. Lc 2,22-40) relatează că, la 40 de zile după naștere, părinții lui Isus l-au dus pe Prunc la Ierusalim pentru a-l consacra lui Dumnezeu, așa cum este prescris de legea ebraică. Și în timp ce descrie un rit prevăzut de tradiție, acest episod pune în atenția noastră exemplul câtorva personaje. Ele sunt luate în momentul în care trăiesc experiența întâlnirii cu Domnul în locul în care El se face prezent și aproape de om. Este vorba de Maria și Iosif, Simeon și Ana, care reprezintă modele de primire și de dăruire a propriei vieți lui Dumnezeu. Nu erau egali aceștia patru, erau toți diferiți, dar toți îl căutau pe Dumnezeu și se lăsau conduși de Domnul. Evanghelistul Luca îi descrie pe toți patru într-o dublă atitudine: atitudine de mișcare și atitudine de uimire.
Prima atitudine este mișcarea. Maria și Iosif pornesc la drum spre Ierusalim; la rândul său, Simeon, inspirat de Duhul, merge la templu, în timp ce Ana îl slujește pe Dumnezeu zi și noapte fără încetare. În acest mod cei patru protagoniști ai textului evanghelic ne arată că viața creștină cere dinamism și cere disponibilitate de a merge, lăsându-ne conduși de Duhul Sfânt. Imobilitatea nu se potrivește cu mărturia creștină și cu misiunea Bisericii. Lumea are nevoie de creștini care se lasă mișcați, care nu încetează să meargă pe drumurile vieții, pentru a duce tuturor cuvântul mângâietor al lui Isus. Fiecare botezat a primit vocația la vestire – a vesti ceva, a-l vesti pe Isus -, vocația la misiunea evanghelizatoare: a-l vesti pe Isus! Parohiile și diferitele comunități ecleziale sunt chemate să favorizeze angajarea tinerilor, familiilor și bătrânilor, pentru ca toți să poată avea o experiență creștină, trăind ca protagoniști viața și misiunea Bisericii.
A doua atitudine cu care Sfântul Luca prezintă cele patru personaje din relatare este uimirea. Maria și Iosif „se mirau de cele spuse despre el [despre Isus]” (v. 33). Uimirea este o reacție explicită și a bătrânului Simeon, care în Pruncul Isus vede cu ochii săi mântuirea realizată de Dumnezeu în favoarea poporului său: acea mântuire pe care el o aștepta de mulți ani. Și același lucru este valabil pentru Ana, care „îl mărturisea pe Dumnezeu” (v. 38) și să îl arate oamenilor pe Isus. Aceasta este o sfântă bârfitoare, bârfea bine, bârfea despre lucruri bune, nu lucruri urâte. Spunea, vestea: o sfântă care mergea de la o femeie la alta arătându-l lor pe Isus. Aceste figuri de credincioși sunt învăluite de uimire, pentru că s-au lăsat capturate și implicate de evenimentele care se întâmplau sub ochii lor. Capacitatea de a ne mira de lucrurile care ne înconjoară favorizează experiența religioasă și face rodnică întâlnirea cu Domnul. Dimpotrivă, incapacitatea de a ne mira ne face indiferenți și lărgește distanțele între drumul de credință și viața de fiecare zi. Frați și surori, în mișcare mereu și lăsându-ne deschiși la uimire!
Fecioara Maria să ne ajute să contemplăm în fiecare zi în Isus Darul lui Dumnezeu pentru noi și să ne lăsăm implicați de El în mișcarea darului, cu uimirea bucuroasă, pentru ca toată viața noastră să devină o laudă adusă lui Dumnezeu în slujirea fraților.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori,
Astăzi în Italia se celebrează Ziua pentru Viață, care are ca temă „Deschideți porțile pentru viață”. Mă asociez mesajului Episcopilor și doresc ca această Zi să fie o ocazie pentru a reînnoi angajarea de a păzi și a ocroti viața umană de la începutul până la sfârșitul său natural. De asemenea, este necesar să se contracareze orice formă de încălcare a demnității, chiar și atunci când este în joc tehnologia sau economia, deschizând larg porțile la noi forme de fraternitate solidară. Astăzi, în Ziua Vieții Consacrate, aș vrea ca noi toți împreună în piață să ne rugăm pentru consacrați și consacrate care fac atâta muncă și de atâtea ori în secret. Să ne rugăm împreună. [Bucură-te, Marie] Și aplauze pentru consacrați și consacrate!
Vă salut pe voi toți, romani și pelerini. Îndeosebi, studenții din Badajoz (Spania); credincioșii din Cremona, Spoleto, Fano, Palu și Roseto degli Abruzzi. Văd că sunt pelerini polonezi, mulți! Și pelerini japonezi, îi salutăm și pe ei! Urez tuturor o duminică frumoasă. Și vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!
