Mons. Gallagher la ONU: Drepturile omului nu sunt separabile de valorile universale
25.02.2021, Vatican (Catholica) - Secretarul pentru raporturile cu statele al Sfântului Scaun, Mons. Richard Paul Gallagher, a adresat un mesaj video Națiunilor Unite subliniind natura drepturilor omului, care trebuie respectate și în relația cu măsurile actuale în vederea limitării răspândirii infecției cu noul coronavirus. În mesajul prilejuit de cea de-a 46-a sesiune a Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Mons. Gallagher a îndemnat Națiunile Unite „să redescopere fundamentul drepturilor omului, pentru a le implementa în mod autentic”, chiar în contextul în care, în lume, continuă să fie decise măsuri pentru combaterea situației de urgență cauzată de Covid-19.
Cea de-a 46-a sesiune a Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a început luni, 22 februarie, la Geneva, în Elveția, și se desfășoară online. Ședințele au loc pe o perioadă de patru săptămâni, în primele trei zile desfășurându-se reuniuni la nivel înalt, la care participă – în video-conferință – șefi de stat și reprezentanți de țări și regiuni. De peste un an, „pandemia de Covid-19 a afectat fiecare aspect al vieții, provocând pierderea multor vieți și punând sub semnul întrebării sistemele noastre economice, sociale și de sănătate”, a spus Mons. Gallagher în intervenția sa, explicând că această situație „a pus sub semnul întrebării angajamentul nostru față de protecția și promovarea drepturilor universale ale omului, evidențiindu-se în același timp relevanța lor”. Amintind cuvintele Papei Francisc din ultima sa enciclică, „Fratelli tutti”, Arhiepiscopul Gallagher a evidențiat însemnătatea lor pentru timpul nostru, specificând că „recunoașterea demnității fiecărei persoane umane” ne permite „să contribuim la renașterea unei aspirații universale către fraternitate”.
Prelatul a subliniat că Declarația Universală a Drepturilor Omului afirmă că „recunoașterea demnității intrinseci a tuturor membrilor familiei umane și a drepturilor egale și inalienabile constituie fundamentul libertății, dreptății și păcii”. La fel, Carta Națiunilor Unite afirmă încrederea în „dreptul fundamental al omului – în demnitatea și valoarea persoanei umane – în drepturile egale dintre bărbații și femeile din națiunile mari și mici”. Arhiepiscopul Gallagher a subliniat, de asemenea, că aceste două documente recunosc un adevăr obiectiv: faptul că fiecare persoană umană este, în mod natural și universal, înzestrată cu demnitate umană. Acest adevăr, a subliniat prelatul în continuare, „nu este condiționat de timp, loc, cultură sau context”. Recunoscând că acest angajament solemn este „mai ușor de pronunțat decât de atins și de pus în practică”, secretarul pentru raporturile cu statele a deplâns faptul că aceste obiective sunt „încă departe de a fi recunoscute, respectate, protejate și promovate în orice situație”.
Arhiepiscopul Gallagher a continuat spunând că o autentică promovare a drepturilor fundamentale ale omului depinde de bazele din care derivă acestea. Prin urmare, a avertizat că orice practică sau sistem care tratează drepturile într-un mod abstract – separat de valorile preexistente și universale – riscă să le submineze rațiunea de a fi, și într-un astfel de context, instituțiile pentru drepturile omului devin susceptibile de „prevalente mode, viziuni sau ideologii”. Prelatul a avertizat, de asemenea, că într-un astfel de context de drepturi lipsite de valori, sistemele pot impune obligații sau sancțiuni care nu au fost niciodată prevăzute de stat, ceea ce poate contrazice valorile pe care ar fi trebuit să le promoveze. De asemenea, se poate „presupune” ajungerea la crearea de așa-numite drepturi, care nu au o bază obiectivă și, astfel, „se îndepărtează de scopul lor de a sluji demnitatea umană”.
Ilustrând inseparabilitatea dintre drepturi și valori prin exemplul dreptului la viață, secretarul pentru raporturile cu statele și-a exprimat aprecierea pentru faptul că conținutul său a fost „extins progresiv la combaterea actelor de tortură, a disparițiilor forțate și a pedepsei cu moartea; la protejarea persoanelor în vârstă, a migranților, a copiilor și a maternității”. Prelatul a definit aceste evoluții ca fiind extensii rezonabile ale dreptului la viață, deoarece își au baza fundamentală în binele intrinsec al vieții și, de asemenea, deoarece „viața, înainte de a fi un drept, este mai ales un dar care trebuie iubit și protejat”.
Mons. Gallagher a subliniat că, în fața actualei situații de pandemie de Covid-19, unele măsuri puse în aplicare de autoritățile publice pentru a garanta sănătatea publică au împiedicat exercitarea liberă a drepturilor omului. Propunând ca „orice soluție privind exercitarea drepturilor omului pentru protecția sănătății publice să provină dintr-o situație de strictă necesitate”, prelatul a menționat că „un anumit număr de persoane, aflându-se în situații de vulnerabilitate – precum vârstnici, migranți, refugiați, indigeni, persoane strămutate intern și copii – au fost afectate în mod disproporționat de criza actuală”. Aceste schimbări, a mai spus, „trebuie să fie proporționale cu situația, aplicate într-un mod nediscriminatoriu și utilizate numai atunci când nu sunt disponibile alte mijloace”.
Arhiepiscopul Gallagher a reiterat, de asemenea, urgența de a proteja dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, evidențiind în special faptul că „credința religioasă și exprimarea acesteia se află, în conștiința sa, în centrul demnității persoanei umane”. Subliniind că modul global în care s-a răspuns la pandemia de Covid-19 a evidențiat că „înțelegere solidă a libertății religioase a fost erodată”, secretarul pentru relațiile cu statele a reiterat convingerea Sfântului Scaun, recunoscută de diferite instrumente ale drepturilor omului, cu privire la faptul că „libertatea religioasă tutelează și mărturia sa publică și exprimarea sa, atât individuală cât și colectivă, publică și privată, în forme de cult, de respectare a prescripțiilor și de educație”. Prin urmare, pentru a respecta valoarea intrinsecă a acestui drept, Arhiepiscopul Gallagher recomandă autorităților politice să se angajeze – alături de liderii religioși, de organizații religioase și de liderii societății civile – în vederea promovării libertății religioase și de conștiință.
Prelatul a observat că actuala criză ne oferă o oportunitate unică de a ne apropia de multilateralism „ca expresie a unui sentiment reînnoit de responsabilitate globală, solidaritate bazată pe justiție și pe realizarea păcii și a unității în cadrul familiei umane, care este planul lui Dumnezeu pentru lume”. Secretarul pentru raporturile cu statele al Sfântului Scaun a reamintit îndemnul adresat de Papa Francisc în enciclica „Fratelli tutti” de a recunoaște demnitatea fiecărei persoane și de a promova fraternitatea universală și încurajarea – adresată tuturor – de a fi disponibili pentru a depăși ceea ce ne separă și de a combate consecințele diferitelor crize. Mons. Gallagher și-a încheiat mesajul dând asigurări în privința angajamentului și colaborării Sfântului Scaun în această direcție. (Anca Mărtinaș pentru Vatican News România)
