Secretariatul de Stat, alături și în sprijinul Papei
13.04.2021, Vatican (Catholica) - Trei secțiuni și un orizont de acțiune care coincide cu orizontul planetei. Structura Secretariatului de Stat a fost concepută pentru a-l ajuta pe Pontif în conducerea Sfântului Scaun și în slujirea sa de păstor universal. Un grup cosmopolit care lucrează strâns alături de Papa cu funcțiuni de coordonare între dicasterele din Curie și, în extern, îndeosebi având grijă de reprezentanțele pontificale, obiect al creării, în urmă cu patru ani, a unei a treia secțiuni în Secretariatul de Stat. Rolul nostru, în special în această fază de pandemie – explică secretarul de stat, Cardinalul Pietro Parolin -, este de „a aminti neobosit comunității internaționale și fiecărui actor politic exigențele binelui comun și respectarea persoanei umane”.
– Secretariatul de Stat este organismul care mai îndeaproape colaborează cu Papa în exercitarea misiunii sale, rezultând, de fapt, „motorul” acțiunii politice și diplomatice a Sfântului Scaun. Care sunt, în concret, competențele sale specifice și domeniile sale de intervenție?
– Constituția apostolică Pastor Bonus definește Secretariatul de Stat ca dicasterul care „îl ajută îndeaproape pe Suveranul Pontif în exercitarea misiunii sale supreme”. Misiunea supremă a Pontifului, succesor al apostolului Petru, este aceea de a fi principiu și fundament, perpetuu și vizibil, al unității credinței și al comuniunii în Biserică. Această misiune definește natura Secretariatului de Stat care este secretariatul Papei, instrumentul său operativ și imediat, pentru desfășurarea numeroaselor treburi zilnice și obișnuite.
Să ne gândim, de exemplu, la îngrijirea corespondenței pe care Sfântul Părinte o întreține cu Episcopii din toată lumea în diferitele limbi, cu reprezentanții altor Biserici sau comunități creștine sau din alte religii, cu autoritățile politice ale diferitelor țări, și cu toți credincioșii răspândiți în lume; la redactarea documentelor pontificale (constituții apostolice, enciclice, discursuri…), la traducerea și publicarea lor oficială; este apoi organizarea călătoriilor apostolice ale Sfântului Părinte. După aceea, Secretariatul de Stat, în cadrul Curiei Romane, are misiunea de a favoriza raporturile cu dicasterele și de a coordona lucrările lor în materiile care, uneori, prezintă o competență cumulativă a mai mult dicastere. Pe de altă parte, Secretariatul de Stat examinează toate acele chestiuni care pot depăși competența obișnuită și specifică a celorlalte dicastere.
Acestea sunt numai câteva din principalele îndatoriri proprii ale Secretariatului de Stat, care sunt desfășurate de Secțiunea pentru Probleme generale. Este după aceea Secțiunea pentru Raporturile cu Statele, care are, în schimb, misiunea proprie de „a se ocupa de afacerile care trebuie să fie tratate cu guvernele civile”, favorizând relațiile diplomatice cu statele și cu ceilalți subiecți de drept internațional, pentru binele Bisericii, dar și al societății civile, promovând înțelegerea între state, libertatea religioasă și pacea între popoare. Această Secțiune reprezintă Sfântul Scaun și la organismele internaționale, devenind glas al celor mai săraci și al celor din urmă. În plus, prin mandatul Sfântului Părinte, ea se ocupă și de înființarea Bisericilor particulare, în unele contexte specifice.
– La cele două Secțiuni în care a fost subîmpărțit după reforma Curiei Romane voite de Papa Ioan Paul al II-lea cu „Pastor Bonus”, Papa Francisc a voit să adauge o a treia. Cum rezultă, în situația actuală, structura completă și care este organigrama sa?
– Sfântul Părinte a voit să arate atenția sa și apropierea sa de personalul rolului diplomatic, instituind la 21 noiembrie 2017 o a treia Secțiune, Secțiunea pentru Personalul cu rol diplomatic al Sfântului Scaun, întărind astfel funcția delegatului pentru reprezentanțele pontificale. Această Secțiune se ocupă în mod specific de probleme care țin de persoanele care lucrează în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun, răspândite în cele 128 de reprezentanțe pontificale și în Secretariatului de Stat, cu atenție deosebită față de condițiile de viață și față de formarea permanentă a personalului diplomatic. În plus, ea se ocupă, împreună cu președintele Academiei Pontificale Ecleziastice, de selectarea și de formarea inițială a celor care se pregătesc să intre în serviciul diplomatic.
Prin urmare, în starea actuală, structura completă a Secretariatului de Stat rezultă compusă din trei Secțiuni: Secțiunea pentru Probleme Generale, sub conducerea directă a substitutului, cu ajutorul asesorului; Secțiunea pentru Raporturile cu Statele, sub direcțiunea propriului secretar, ajutat de doi sub-secretari (unul pentru sectorul bilateral, celălalt pentru cel multilateral); și Secțiunea pentru Personalul cu rol diplomatic al Sfântului Scaun, condus de secretarul pentru reprezentanțele pontificale, cu ajutorul unui sub-secretar. Punctul de unitate este constituit de Cardinalul secretar de stat care prezidează tot Secretariatul de Stat.
– Papa a încredințat pentru prima dată unei femei un rol de conducere în cadrul Secretariatului, numind-o pe Francesca Di Giovanni sub-secretar al Secțiunii pentru Raporturile cu Statele și dându-i funcția de a urmări Sectorul multilateral. În ansamblu câți laici și, îndeosebi, câte femei lucrează în dicaster? Cum se poate valoriza mai mult contribuția lor la construirea unui sistem de relații pașnice și fraterne între popoare?
– Alegerea Papei Francisc de a o numi pe dr. Di Giovanni sub-secretar pentru Sectorul multilateral constituie o recunoaștere neîndoielnică a rolului femeii, nu numai în cadrul Secretariatului de Stat, ci și în însăși misiunea Bisericii. Papa Francisc a definit-o pe femeie „donatoare și mediatoare de pace” și diplomația multilaterală, astăzi din păcate pusă în discuție de mai multe părți, cere tocmai aceste calități pentru a soluționa conflictele și a căuta soluții comune la problemele care se referă la întreaga omenire. De altfel, dr. Di Giovanni are în urma sa o lungă experiență în acest sector, lucrând aici timp de 27 de ani.
În ansamblu, personalul Secretariatului de Stat este compus din persoane de diferite naționalități și de proveniențe diferite, laici, preoți și călugări, care se străduiesc cu dedicare și spirit de sacrificiu. În cele trei Secțiuni lucrează în ansamblu, în diferite funcții, 103 laici dintre care 55 sunt femei, dintre care 25 de călugărițe, care provin din toate continentele. O compoziție așa de variată a personalului, în care fiecare este chemat să dea propria contribuție, constituie cu siguranță o mare bogăție în slujba Sfântului Părinte și a misiunii Bisericii. După aceea, însuși faptul că persoane cu istorii, culturi și sensibilități diferite pot lucra împreună constituie o mărturie elocventă a posibilității că între toate popoarele se pot construi relații fraterne și pașnice.
– În cadrul comunității și al organizațiilor internaționale diplomația Sfântului Scaun lucrează pentru a promova cultura păcii și a dialogului, atrăgând atenția asupra diferitelor sale declinări: solidaritate, dreptate, dezarmare, dezvoltare, sustenabilitate, ocrotirea creației. Cu ce rezultate?
– Sfântul Scaun este destul de activ în cadrul comunității internaționale, fiind într-un fel „glasul conștiinței” care invită și încurajează pe toți interlocutorii să înfrunte provocările comune în spirit de solidaritate. Așadar, abordarea sa este în mod esențial de caracter moral și se străduiește în adunarea internațională pentru a facilita și a cultiva relații de prietenie între popoare și națiuni.
În condițiile actuale, este nevoie mai mult ca oricând de o voce clară care să stimuleze națiunile să nu uite greșelile și ororile conflictelor trecute precum și ale celor, din păcate, în desfășurare actualmente. Învățătura Papei Francisc, care se înrădăcinează în doctrina socială a Bisericii, pune emfază deosebită pe unitatea familiei umane și prin urmare pe necesitatea comunității internaționale de a înfrunta provocările în manieră concertată și multilaterală. Abordarea Sfântului Scaun nu poate face abstracție de o viziune despre persoana umană creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, a cărei „valoare” constă în demnitatea sa transcendentă. Și tocmai în lumina respectului față de persoana umană, a dezvoltării sale integrale și a drepturilor sale universale și fundamentale Sfântul Scaun consideră o obligație morală aceea de a asista comunitatea internațională în căutarea păcii, favorizând dialogul și fraternitatea.
Din aceste principii rezultă angajarea concretă a Papei și a Sfântului Scaun în favoarea problemelor comunității internaționale aflate la ordinea zilei, începând de la angajarea față de migranți, refugiați și evacuați interni. Glasul Papei Francisc constituie un punct de referință incontestabil și are un impact însemnat asupra multor probleme, ca, de exemplu, în contribuția la ducerea la împlinire a Pactului global despre migrație și a celui despre refugiați. La fel, ecou amplu a avut în sânul comunității internaționale scrisoarea enciclică Laudato si’, cu care Sfântul Părinte tratează problematicile care se referă la casa noastră comună, nelimitându-se numai la aspectele tehnice și științifice, sau mai recent enciclica Fratelli tutti, despre fraternitatea și prietenia socială. De la comunitatea internațională a venit și aprecierea față de instituirea Comisiei vaticane despre Covid-19, apărută cu scopul de a studia soluții pentru a ieși din criza sanitară și socială provocată de pandemie. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, citez angajarea pentru pace și soluționarea conflictelor, precum și eforturile pentru a favoriza dezarmarea, în special cea nucleară. De altfel, numai dacă ordinea socială și internațională va fi întemeiată pe drept și dreptate, se va putea avea o pace adevărată și nu o stare de nonbeligeranță garantată prin frică și descurajare nucleară.
– Ce costuri are rețeaua internațională pe care se sprijină diplomația pontificală? Și ce instrumente există pentru a garanta ca bilanțul economic să fie în linie cu „bilanțul” misiunii pe care ea o desfășoară în slujba Papei? Ne puteți furniza exemple și cifre?
– Misiunea diplomației pontificale este să întărească legăturile dintre Scaunul lui Petru și Bisericile locale și să favorizeze dezvoltarea de relații de prietenie între Sfântul Scaun și state pentru binele comun. Această angajare, se sprijină astăzi pe o rețea de 128 de Nunțiaturi Apostolice pentru cele 174 de țări care au relații diplomatice cu Sfântul Scaun, 12 delegații apostolice pe lângă Bisericile locale și 17 organizații internaționale. Cheltuielile obișnuite și extraordinare din 2020 au fost în ansamblu circa 23,8 milioane de euro, din care 20,1 milioane cheltuieli obișnuite și 3,7 milioane cheltuieli extraordinare: cea mai mare s-a referit la lucrările de construcție a noului sediu din Timor Est. Dacă datele referitoare la cheltuielile din 2020 ar fi confirmate, ar exista o reducere de costuri cu circa 3,8 milioane de euro față de 2019.
– Urgența pandemiei la începutul anului 2020, cu dramaticele sale repercusiuni umane, sociale și economice, reclamă „o nouă imaginare a posibilului” – așa cum a definit-o Papa Francisc – pentru a construi o lume diferită. Care sunt astăzi provocările mai urgente de înfruntat și ce rol poate desfășura Secretariatul de Stat în acest sens?
– Urgența sanitară pe care o trăim subliniază ulterior fragilitatea comună a condiției umane și limitele pretinsei autosuficiențe a omului modern. Așadar, criza este ocazia pentru o abordare nouă, „o oportunitate pentru a genera o societate mai fraternă și compătimitoare” (discurs la Adunarea generală a Națiunilor Unite, 25 septembrie 2020), care cere o acțiune comună, deoarece așa cum amintește Papa: „Nimeni nu se salvează singur” (Urbi et Orbi, 27 martie 2020). Acest lucru cere răspunsuri la nivel mondial în multe domenii, de la urgența de a promova sănătatea publică și de a realiza dreptul fiecărei persoane la îngrijirile medicale de bază, și printr-un acces universal la vaccinuri, precum și la necesitatea de a găsi noi forme de lucru care să fie într-adevăr capabile să satisfacă potențialul uman și care în același timp să afirme demnitatea fiecărei persoane. În acest sens, rolul Secretariatului de Stat este acela de a continua să amintească în mod neobosit comunității internaționale și fiecărui actor politic, exigențele binelui comun și respectarea persoanei umane. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
