Papa Francisc: Pâinea și sarea, daruri simple și prețioase
13.09.2021, Bratislava (Catholica) - Grădina Palatului Prezidențial din Bratislava a fost gazda întâlnirii din această dimineață dintre Papa Francisc și autoritățile, societatea civilă și corpul diplomatic din Slovacia. Președinta țării, Zuzana Čaputová, a rostit un discurs de bun-venit, după care a luat cuvântul Sfântul Părinte, care a vorbit despre această țară ca fiind una tânără, dar cu o istorie antică. Tânără pentru că acum 28 de ani din vechea Cehoslovacia au apărut două țări independente: Cehia și Slovacia. Sfântul Părinte a vorbit despre necesitatea promovării integrării, tot mai urgentă acum, „într-un moment în care, după lunile foarte dure de pandemie, se așteaptă, alături de multe dificultăți, o multă dorită relansare economică, favorizată de planurile de redresare ale Uniunii Europene”.
Pontiful a subliniat că „istoria slovacă este marcată în mod de neșters de credință”. I-a pomenit ca exemple pe Sfinții frați Ciril și Metodiu. „Ei au răspândit Evanghelia când creștinii de pe continent erau uniți; ei unesc încă și astăzi confesiunile din acest ținut.” Din „exprimările tipice ale primirii slave”, Papa a evidențiat faptul că vizitatorilor li se oferă pâine și sare, „daruri simple și prețioase, impregnate de Evanghelie”. Vorbind inițial despre pâine, a spus: „Scriptura invită să nu o adunăm, ci să o împărtășim. Pâinea despre care vorbește Evanghelia este mereu frântă. Este un mesaj puternic pentru viața noastră comună: ne spune că bogăția adevărată nu constă atât în înmulțirea a ceea ce avem, ci în împărtășirea în mod egal cu aceia pe care îi avem în jur. […] Pâinea frântă și împărtășită în mod egal amintește de importanța dreptății, a acelui a da fiecăruia oportunitatea de a se realiza.”
Trecând apoi la sare, a subliniat că este primul simbol pe care Isus îl folosește învățându-i pe discipolii Săi. „Ea, înainte de toate, dă gust mâncărurilor și ne face să ne gândim la acel gust fără de care viața rămâne insipidă. De fapt, nu sunt suficiente structuri organizate și eficiente pentru a face bună conviețuirea umană, este nevoie de gust, este nevoie de gustul solidarității. Și așa cum sarea dă gust numai topindu-se, tot așa societatea regăsește gust prin generozitatea gratuită a celui care se dedică pentru ceilalți. Este frumos ca tinerii, îndeosebi, să fie motivați în acest sens, pentru ca să se simtă protagoniști ai viitorului țării și să îl aibă la inimă, îmbogățind cu visele lor și cu creativitatea lor istoria care i-a precedat. Nu există reînnoire fără tineri, adesea înșelați de un spirit consumist care slăbește existența. Atâția, prea mulți în Europa se târăsc în oboseală și în frustrare, stresați de ritmuri frenetice de viață și fără a găsi de unde să ia motivații și speranță. Ingredientul care lipsește este grija față de ceilalți. A ne simți responsabili pentru cineva dă gust vieții și permite să descoperim că ceea ce dăm este în realitate un dar pe care ni-l oferim nouă înșine.”
A încheiat referindu-se din nou la contextul actual de pandemie, „încercarea din timpul nostru”. „Ea ne-a învățat cât de ușor este, deși aflați în aceeași situație, să ne dezbinăm și să ne gândim numai la noi înșine. Să repornim în schimb de la recunoașterea că toți suntem fragili și avem nevoie de ceilalți. Nimeni nu se poate izola, ca individ și ca națiuni. Să primim această criză ca un apel de a regândi stilurile noastre de viață. Nu folosește să învinuim trecutul, trebuie să ne suflecăm mânecile pentru a construi împreună viitorul. Vă urez să faceți aceasta cu privirea îndreptată în sus, ca atunci când priviți la splendizii voștri munți Tatra. Acolo, între păduri și vârfuri care sunt îndreptate spre cer, Dumnezeu pare mai aproape și creația se revelează drept casa intactă care de-a lungul secolelor a găzduit atâtea generații. […] Dumnezeu să vă binecuvânteze, Dumnezeu să binecuvânteze această țară.”