Papa Francisc: Cuvântul Domnului trebuie rumegat
31.10.2021, Iași (Catholica) - Cuvântul lui Dumnezeu trebuie „rumegat”, astfel încât să implice fiecare domeniu al vieții, a spus Papa Francisc astăzi, la întâlnirea cu credincioșii pentru rugăciunea „Îngerul Domnului”. „Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să răsune, să aibă ecou, și să sune înlăuntrul nostru. Când există acest ecou interior care se repetă, înseamnă că Domnul locuiește în inimă.” Redăm alocuțiunea papală după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, bună ziua!
În liturgia de astăzi, Evanghelia relatează despre un cărturar care se apropie de Isus și îl întreabă: „Care este prima dintre toate poruncile?” (Mc 12,28). Isus răspunde citând Scriptura și afirmă că prima poruncă este a-l iubi pe Dumnezeu; după aceea, din aceasta, prin consecință naturală, derivă a doua: a-l iubi pe aproapele ca pe sine însuși (cf. v. 29-31). Auzind acest răspuns, cărturarul nu numai că îl recunoaște corect, dar făcând aceasta, recunoscându-l corect, aproape repetă aceleași cuvinte spuse de Isus: „Bine, învățătorule, adevărat ai spus că a-l iubi pe El din toată inima, din tot cugetul și din toată puterea și a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuți este mai mult decât toate arderile de tot și decât toate jertfele” (v. 32-33).
Putem să ne întrebăm: De ce, dându-și asentimentul, acel cărturar simte nevoia să repete aceleași cuvinte ale lui Isus? Această repetare pare cu atât mai surprinzătoare dacă ne gândim că suntem în Evanghelia lui Marcu, care are un stil foarte concis. Așadar, ce sens are această repetare? Această repetare este o învățătură, pentru noi toți care ascultăm. Deoarece cuvântul Domnului nu poate să fie primit ca o oricare știre de cronică. Cuvântul Domnului trebuie repetat, însușit, păstrat. Tradiția monastică, a călugărilor, folosește un termen îndrăzneț dar foarte concret. Spune așa: cuvântul lui Dumnezeu trebuie „rumegat”. „A rumega” cuvântul lui Dumnezeu. Putem spune că este așa de hrănitor încât trebuie să ajungă în fiecare domeniu al vieții: să implice, așa cum spune Isus astăzi, toată inima, tot cugetul, toată puterea (cf. v. 30). Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să răsune, să aibă ecou, și să sune înlăuntrul nostru. Când există acest ecou interior care se repetă, înseamnă că Domnul locuiește în inimă. Și ne spune nouă, ca și acelui bun cărturar din Evanghelie: „Nu ești departe de împărăția lui Dumnezeu” (v. 34).
Iubiți frați și surori, Domnul nu caută atât comentatori abili ai Scripturilor, caută inimi docile care, primind cuvântul Său, se lasă schimbate înăuntru. Iată pentru ce este așa de important a avea familiaritate cu evanghelia, a o avea mereu la îndemână – chiar și o mică Evanghelie în buzunar, în geantă pentru a o citi și a o reciti, a fi pasionat de ea. Când facem aceasta, Isus, cuvântul Tatălui, ne intră în inimă, devine intim nouă și noi aducem rod în el. Să luăm, de exemplu, evanghelia de astăzi: nu este suficient a o citi și a înțelege că trebuie să îl iubim pe Dumnezeu și pe aproapele. Este necesar ca această poruncă, „marea poruncă”, să răsune în noi, să fie asimilată, să devină glas al conștiinței noastre. Atunci nu rămâne literă moartă, în sertarul inimii, pentru că Duhul Sfânt face să încolțească în noi sămânța acelui cuvânt. Și cuvântul lui Dumnezeu acționează, este mereu în mișcare, este viu și eficace (cf. Evr 4,12). Astfel, fiecare dintre noi poate să devină o „traducere” vie, diferită și originală. Nu este o repetare, ci o „traducere” vie, diferită și originală, a unicului cuvânt de iubire pe care Dumnezeu ni-l dăruiește. Aceasta o vedem în viața sfinților, de exemplu: nici unul nu este egal cu altul, toți sunt diferiți, dar toți cu același cuvânt al lui Dumnezeu.
Așadar, astăzi să luăm exemplu de la acest cărturar. Să repetăm cuvintele lui Isus, să facem ca să răsune în noi: „Să îl iubesc pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul și cu toată puterea și pe aproapele ca pe mine însumi”. Și să ne întrebăm: această poruncă orientează cu adevărat viața mea? Această poruncă are incidență în zilele mele? Ne va face bine în seara aceasta, înainte de a adormi, să facem cercetarea cugetului despre acest Cuvânt, să vedem dacă astăzi l-am iubit pe Domnul și am dăruit un pic de bine, un pic de iubire, care vine din acest cuvânt. Fecioara Maria, în care cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut trup, să ne învețe să primim în inimă cuvintele vii ale evangheliei.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori,
În diferite părți din Vietnam ploile puternice prelungite din aceste ultime săptămâni au provocat vaste inundații, cu mii de evacuați. Rugăciunea mea și gândul meu se îndreaptă la multele familii care suferă, împreună cu încurajarea mea pentru cei care, autorități ale țării și Biserica locală, se angajează pentru a răspunde la urgență. Și sunt aproape și de populațiile din Sicilia lovite de vreme rea. Mă gândesc și la populația din Haiti, care trăiește în condiții la limită. Cer responsabililor națiunilor să susțină această țară, să nu o lase singură. Și voi, întorcându-vă acasă, căutați știri despre Haiti, și rugați-vă, rugați-vă mult. Vedeam în programul „A Sua Immagine” mărturia acelui misionar camillian în Haiti, pr. Massimo Miraglio, lucrurile pe care le spunea… despre câtă suferință, câtă durere este în această țară și câtă abandonare. Să nu îi abandonăm!
Ieri la Tortosa, în Spania, au fost beatificați Francisco Sojo López, Millán Garde Serrano, Manuel Galcerá Videllet și Aquilino Pastor Cambero, preoți din Fraternitatea Preoților Muncitori Diecezani ai Inimii lui Isus, uciși din ură față de credință. Păstori zeloși și generoși, în timpul persecuției religioase din anii treizeci au rămas fideli slujirii chiar și cu riscul vieții. Mărturia lor să fie model în special pentru preoți. Aplauze pentru acești noi fericiți!
Astăzi la Glasgow, în Scoția, începe întâlnirea Națiunilor Unite despre schimbările climatice, COP26. Să ne rugăm pentru ca strigătul Pământului și strigătul săracilor să fie ascultat; ca această întâlnire să poată da răspunsuri eficace oferind speranță concretă generațiilor viitoare. În acest context se inaugurează astăzi în Piața San Pietro expoziția fotografică Laudato si’, operă a unui tânăr fotograf originar din Bangladesh. Mergeți să o vedeți! Vă salut pe voi toți, credincioși din Roma și pelerini din diferite țări, îndeosebi pe cei veniți din Costa Rica. Salut grupurile din Reggio Emilia și din Cosenza; pe tinerii de la mărturisirea de credință din Bareggio, Canegrate și San Giorgio su Legnano; precum și Asociația Serra International Italia, căreia îi mulțumesc pentru angajarea în favoarea vocațiilor sacerdotale, și pe tinerii Neprihănitei. Urez tuturor o duminică frumoasă. Și vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!
