Cardinalul Parolin: Papa în Bahrain, semn de unitate și dialog într-un moment tragic al istoriei
01.11.2022, Vatican (Catholica) - Papa Francisc va fi în Bahrain în perioada 3-6 noiembrie 2022. Va merge în orașele Manama și Awali, unde va lua parte la „Forumul pentru dialog din Bahrain: Est și Vest pentru coexistența umană”. Printre evenimentele principale se numără Sfânta Liturghie pe Stadionul Național din Bahrain și întâlnirea cu tinerii la Școala „Preasfânta Inimă a lui Isus”. Cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, într-un interviu pentru L’Osservatore Romano și Radio Vatican – Vatican News, reafirmă că „într-o lume caracterizată de tensiuni, de contrapoziții, de conflicte”, vizita Papei și întâlnirile din Bahrain la care va participa sunt „un mesaj de unitate, de coeziune și de pace”.
– Eminență, Papa Francisc va fi primul Pontif care vizitează Bahrainul. Cum se naște această vizită?
– Vizita se naște dintr-o invitație pe care regele Bahrainului i-a adresat-o Sfântului Părinte, mai întâi în manieră mai informală și care apoi s-a concretizat și s-a formalizat într-o scrisoare personală. Și are loc în același timp și cu acest Forum de dialog pentru coexistența pașnică. La invitația regelui s-a adăugat după aceea invitația Bisericii locale, în persoana administratorului apostolic Mons. Paul Hinder OFMCap. Eu aș dori să profit chiar și de acest interviu care precedă vizita Papei pentru a exprima o recunoștință profundă regelui și autorităților din Bahrain, precum și Bisericii din Bahrain, pentru această invitație și pentru pregătirile care se fac în vederea venirii Sfântului Părinte, pentru primirea pe care i-o vor rezerva.
– Papa va lua parte la faza concluzivă a Forumului dedicat dialogului pentru coexistența umană între Orient și Occident: ce mesaj dorește să comunice într-un context mondial cum este cel actual?
– Mi se pare destul de clar mesajul care iese din acest Forum și din participarea Sfântului Părinte. Este un semn de unitate într-un moment deosebit de delicat, complex și în anumite privințe tragic al istoriei noastre. Invitația la dialog, invitația la întâlnirea dintre Orient și Occident, într-o realitate ca aceea din Bahrain, care este o realitate multietnică, multiculturală și multireligioasă, apoi capacitatea de a trăi împreună, capacitatea de a colabora și într-o realitate compusă ca aceea care caracterizează țara aceea. Tot în acea circumstanță se vor ține și două întâlniri, una a Consiliului Musulman al Bătrânilor – o organizație care reprezintă liderii religioși musulmani ce se angajează în favoarea dialogului și a respectării religiilor – și apoi o întâlnire ecumenică unde vor veni mulți reprezentanți din diferite țări. Dar semnalul este mereu același: într-o lume caracterizată de tensiuni, de contrapoziții, de conflicte, un mesaj de unitate, de coeziune, de pace.
– Prezența Papei la Forum face referință la Abu Dhabi, la documentul despre Fraternitatea umană pentru pacea în lume și pentru conviețuirea comună. Acel text reafirmă, în continuitate cu magisteriul Papilor, că numele lui Dumnezeu nu poate fi folosit niciodată pentru a justifica violența și războiul. Ce actualitate are acest mesaj astăzi?
– Mi se pare că are o mare actualitate și este oarecum firul roșu care unește toate călătoriile pe care Papa le-a făcut în acele țări, amintim ultima în Kazahstan. Dar putem merge și la călătoria pe care a făcut-o, de exemplu, în Irak, anul trecut, sau și mai înainte în Emiratele Arabe, în Maroc, în Egipt, în Azerbaidjan. Și acest fir roșu este pur și simplu acela de a spune că între Dumnezeu și ură, între religie și violență chiar există o incompatibilitate absolută, există o imposibilitate a oricărui contact și a oricărei concilieri, pentru că acela care acceptă ura și violența denaturează însăși natura religiei. Mai ales în Kazahstan, Papa a insistat asupra a două puncte care mi se pare important să le reiau aici: pe de o parte purificarea, adică există mereu tentația de a manipula religia și de a o folosi pentru scopuri care nu sunt religioase, deci pentru scopuri de putere, de samavolnicie. Deci Papa invită la această purificare. Și în același timp a ne uni: cu adevărat, religiile pot colabora în acest sens, tocmai pentru a elimina orice răstălmăcire, în așa fel încât religia să devină mereu un factor de reconciliere, un factor de pace, un factor de coeziune și de armonie.
– Incluziune și respectare a vieții umane sunt căi mereu invocate și mărturisite de Papa: ce semnificație au pentru această călătorie în Bahrain?
– Au semnificația pe care au avut-o mereu. Papa se face interpret al așteptărilor profunde ale atâtor oameni care văd că nu sunt respectate drepturile lor, drepturile lor fundamentale la viață, la incluziune, la participare la bunurile pământului. Deci și în acest caz, Papa se va face glas al celui care nu are glas și va merge în întâmpinarea persoanelor care se află, într-un anumit sens, la periferii. Însă mi se pare că aceste valori sunt proclamate chiar în Constituția țării, care spune să se evite orice discriminare pe baza oricărui element.
– În Bahrain religia principală este islamul, catolicii sunt o mică minoritate. Cum sunt raporturile dintre Sfântul Scaun și această țară din Golf?
– Da, într-adevăr, în Bahrain islamul este religia de stat și Sharia este izvorul principal al dreptului. Comunitatea creștină este compusă din circa zece la sută din acea populație și catolicii sunt între 80 și 100.000. Relațiile cu Sfântul Scaun au fost stabilite în anul 2000 și mi se pare că sunt bune. Din partea autorităților statului a existat mereu un respect și o colaborare cu catolicii, atât cu credincioșii cât și cu Vicarul apostolic. Vizita Papei va folosi tocmai pentru a întâlni și această comunitate și pentru a o încuraja în viața și în mărturia sa.
– Papa va fi în orașele Manama și Awali. Aici, în urmă cu un an, a fost consacrată Catedrala „Stăpâna Noastră a Arabiei”: prima piatră a acestei biserici – o cărămidă din Poarta Sfântă de la Bazilica San Pietro – a fost donată chiar de Papa Francisc…
– Da, există această legătură foarte strânsă prin această piatră simbolică ce constituie fundamentul acestei biserici. Această biserică este importantă, este importantă pentru comunitate, evident, care are nevoie de lăcașe de cult unde să poată exercita, trăi credința sa la nivel de celebrare. Dar este importantă și ca semn al acelui respect și al acelei atenții, despre care vorbeam înainte, și din partea autorităților țării față de comunitatea creștină. Deci este un simbol frumos, în afară de a fi o realitate concretă, pentru ceea ce a fost până acum și ceea ce sperăm că va fi și mai mult atitudinea față de comunitatea creștină. (material Vatican News, tradus de pr. dr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
