Sărbătoarea Nașterii Domnului, chemare la bucurie

26.12.2022, Cluj (Catholica) - În sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Cristos, duminică, 25 decembrie 2022, la Sfânta Liturghie de Crăciun din Catedrala „Schimbarea la Față”, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul eparhial, și-a prezentat Scrisoarea Pastorală la mărita sărbătoare. Mesajul ierarhului, după tradiție, a fost vestit în această zi tuturor persoanelor consacrate și credincioșilor, de către preoți, la Sfintele Liturghii din mănăstiri, biserici și capele de pe întreg teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla. Sfânta Liturghie arhierească din Catedrală a fost însoțită de răspunsurile liturgice și de colindele Corului „Angeli” dirijat de prof. Angela David.
În scrisoarea pastorală la Nașterea Domnului (v. text aici, video aici), Preasfinția Sa Claudiu invită credincioșii la „o întâlnire cu bucuria”, prin primirea în suflete a prezenței lui Dumnezeu. Întâlnirea cu Dumnezeu, „de care avem nevoie ca de aer”, conferă puterea de a înfrunta provocările lumii actuale: „pandemie, crize și mai recent, un război ce bântuie la doar câțiva kilometri de granița țării noastre. Toate aceste evenimente au capacitatea de a fura bucuria din sufletele noastre, dacă nu le privim și nu le trăim la lumina Spiritului Sfânt, stând aproape de Mântuitorul Cristos și ținând strâns mâna protectoare a Maicii Sfinte.” Este apoi prezentat modul în care poate fi primită și permanentizată bucuria în suflete: prin intrarea în biserică „pentru a fi mai aproape de Domnul”, și, prin participarea la Sfânta Liturghie. Dar, mai întâi, „suntem invitați să scoatem afară din templul sufletului nostru și să exorcizăm toate acele lucruri care aparțin lumii în care trăim, care ne preocupă sau ne sperie, făcând astfel spațiu Celui care are puterea să ne mântuiască de toate fricile, dăruindu-ne pacea și bucuria Lui.”
Procedând astfel, tristețea poate fi înlăturată din suflete, cu mențiunea că „singura întristare ziditoare pentru suflet vine din căința de păcate” dar „care, deschizându-ne inima spre Dumnezeu, se transformă într-un izvor de bucurie lăuntrică.” Pentru a trăi neîncetat în bucurie (1 Tes 5,16), după cum îndeamnă Sfântul Pavel, este nevoie de rugăciune continuă și tot Sfântul Pavel „indică «cifrul» care ne deschide intrarea în bucuria Domnului: «Rugați-vă neîncetat!» (1Tes 5,17)”. Preasfinția Sa Claudiu arată apoi spre „izvorul bucuriei”, spre scena biblică a Nașterii Domnului, evenimentul pe care textele liturgice ale Sărbătorii Crăciunului „îl prezintă atât de sugestiv, evocând măreția evenimentului cu simplitate și smerenie: ‘Taină străină văd și minunată: cer fiind peștera, scaun de Heruvimi Fecioara, ieslea locaș, în care s-a culcat Cel necuprins, Cristos Dumnezeu, pe care lăudându-L, Îl mărim’ (Catavasie, Cântarea IX). Dumnezeul atotputernic vine între noi sub chipul blând și fragil al Pruncului, în condițiile potrivnice ale timpului și în sărăcia peșterii. Acolo este primit cu dragoste și duioșie de Preasfânta Fecioară Maria și de Sfântul Iosif, fiind adorat de îngeri și de păstori.”
Preasfinția Sa Claudiu a încheiat cu un îndemn: „Iubiți credincioși, celebrăm solemn în fiecare an Nașterea Domnului, însă noi trebuie să trăim taina acestui eveniment în fiecare zi. La fiecare Sfântă Liturghie, Pruncul Isus vine pe altar așa cum a venit în Betleem. Noi auzim glasul Îngerului la fel ca păstorii, atunci când glasul clopotelor ne cheamă și ajungem la biserică cântând doxologia: «Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!» Venim cu problemele și suferințele noastre pe care le lăsăm la picioarele Pruncului Dumnezeiesc, primind în schimb și noi, precum magii și păstorii, darul bucuriei. Mai mult decât ei, noi nu doar Îl contemplăm pe Cel Născut, ci Îl primim în sufletele noastre, atunci când ne cuminecăm cu Trupul și Sângele Domnului, primind așadar nu doar bucuria și pacea, ci pe Cel ce le dăruiește. Sfânta Liturghie ni se dezvăluie astfel ca un adevărat Banchet al Bucuriei, un Banchet al Familiei lui Dumnezeu.”
Celebrarea solemnă s-a încheiat prin colindul tuturor credincioșilor: „O, ce veste minunată”, cântat împreună cu pr. Daniel Avram. Prin vestirea Bucuriei de către Ierarh, prin rugăciune și colindă, adevărul Nașterii Domnului a fost conștientizat mai mult, împărtășit, adâncind în suflete credința că Lumina s-a născut în lume iar întunericul nu a putut, nu poate și nu va reuși să stăvilească răspândirea ei. Lumină, răspândită și azi prin solidaritate, împăcare, iubire, prețuire, grijă față de viața omenească, lumină care-L arată pe Pruncul Dumnezeu în fiecare om, de orice credință, etnie sau culoare, pentru că, spunea Preasfinția Sa Claudiu într-unul dintre cuvintele adresate colindătorilor în zilele premergătoare Crăciunului, deși oamenii sunt diferiți, Adevărul, prezența lui Dumnezeu, este aceeași pentru toți.