România la Adunarea continentală a Sinodului despre sinodalitate de la Praga
11.02.2023, Praga (Catholica) - Timp de o săptămână, între 5 și 12 februarie, s-au adunat în străvechea cetate a Pragăi delegați ai Conferințelor Episcopale Catolice din 45 de țări europene. Componența participanților a fost variată, incluzând Episcopi, Cardinali, preoți, călugări și călugărițe, laici consacrați și căsătoriți. Acestora li s-au adăugat circa 50 de oaspeți și delegați ai altor organizații europene, catolice și necatolice. Delegația Conferinței Episcopale din România a întrunit reprezentanți ai ambelor rituri: PS Cristian Dumitru Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș și pr. Cristian Barta pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, și Liana Gehl și pr. Kovács F. Zsolt pentru Biserica Romano-Catolică. Preasfințitul Cristian Crișan a fost coordonatorul delegației, fiind delegat de Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, președintele Conferinței Episcopale Catolice din România.
Prima parte a întâlnirii s-a încheiat joi, 9 februarie, cu prezentarea în plen a unui document-sinteză ce încearcă să cuprindă vasta gamă de teme discutate în cadrul celor șase sesiuni de lucru. Zilele următoare, 10-12 februarie, sunt dedicate întâlnirii dintre președinții Conferințelor Episcopale europene; aceștia vor dezbate pe marginea documentului-sinteză prezentat și vor redacta, într-un document separat, concluziile lor pe marginea celor discutate. Ambele documente vor servi drept instrument de lucru pentru următoarea etapa a Sinodului, care va avea loc în octombrie 2023, când vor fi analizate împreună documentele tuturor celor șapte Adunări continentale (Africa, America de Nord, America Latină, Asia, Europa, Oceania, Orientul Mijlociu).
Lucrările s-au desfășurat atât ca expuneri în plen (fiecare delegație având un timp rezervat pentru a se prezenta), cât și sub forma discuțiilor în grup, urmate de noi prezentări în plen. A fost, de asemenea, posibilă participarea online, cu propriile grupuri de lucru și luări de cuvânt via internet. Metoda lucrului pe echipe a fost salutară, pentru că a permis o cunoaștere directă între participanți. Din reflecțiile și schimburile de experiență ale celor 45 de țări participante, au reieșit câteva teme majore: necesitatea unei mai bune cunoașteri și aprofundări a credinței proprii pentru a putea transmite mai departe mesajul Evangheliei; valorizarea Liturghiei și a sacramentelor ca momente de sinodalitate; valorificarea tradiției sinodalității deja existente în Bisericile Catolice Răsăritene, implicarea directă a tinerilor și a femeilor și o mai largă participare a lor la procesele de luare a deciziilor în Biserică, deschiderea către dialogul cu lumea, dar fără a deveni „ai lumii”.
Mai puțin prezente în discuții (sau chiar absente, dar semnalate de unii delegați) au fost teme precum: păcatul ca rădăcină a răului din lume, nevoia de mântuire în Cristos, figura paternă a lui Dumnezeu Tatăl și cea maternă a Sfintei Fecioare Maria, termenii de maternitate și paternitate în general (deși trebuie menționată prezența elocventă a mai multor organisme europene implicate în promovarea familiei). Au reieșit în schimb diferențe de sensibilitate între Bisericile din Est, care sunt în general mai motivate pentru trăirea valorilor spirituale, și Bisericile din Vest, mai preocupate de asumarea răspunderii pentru eventualele greșeli din trecut și prevenirea lor în viitor. Aceste diferențe, dacă sunt privite în lumina Cuvântului lui Dumnezeu, pot fi bune și edificante pentru creșterea în înțelegere de ambele părți.
Intervențiile delegației României au fost primite cu interes, fiind citate de mai multe ori în documentul final. Pentru noi, delegații români, aceasta a fost o confirmare că Biserica Catolică din România, deși minoritară, poate contribui semnificativ cu experiența și reflecția sa teologică la familia mai mare a Bisericilor din Europa. Între două întâlniri sinodale, delegația României a avut și bucuria unei întrevederi cu Excelența Sa Maria Antoaneta Barta, ambasador al României la Praga, și Alexandra Panaite Cserkesz, consilier diplomatic al ambasadei.
Privită în ansamblu, participarea la Adunarea continentală a Sinodului despre sinodalitate de la Praga din 5-12 februarie 2023 a fost o experiență intensă și solicitantă, care ne-a îmbogățit mult și ne-a deschis perspective care nu ar fi fost la fel de clare fără această participare. În mod paradoxal, în timpul ultimei întâlniri, mulți delegați au observat că, în ciuda bogăției de teme discutate, a fost prea puțin atinsă în mod direct tema propusă, și anume ce înseamnă a fi o Biserică sinodală și cum putem face ca sinodalitatea să devină un mod concret de a fi al Bisericii. Observația ne-a ajutat să înțelegem că de fapt abia de acum înainte suntem cu adevărat pregătiți pentru demersul propus de Adunarea de la Praga, și că aprofundarea temei merge mai departe, fiecare urmând să învețe „din mers” acolo unde este chemat să fie Biserică. (Liana Gehl pentru ARCB.ro)
