Ambasadorul Habsburg: Papa vine să aprindă credința în Ungaria
04.04.2023, Vatican (Catholica) - Papa Francisc vizitează Ungaria pentru a se reîntoarce printre prieteni și, totodată, pentru a reaprinde credința poporului maghiar. Într-un interviu acordat pentru Vatican News – Radio Vatican, înaintea călătoriei apostolice din 28-30 aprilie, ambasadorul Ungariei pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran de Malta, Eduard Habsburg, a făcut această observație, vorbind despre marea dorință a țării europene de a-l primi pe Papa Francisc, din nou, pe teritoriul ungar, la sfârșitul acestei luni, chiar și acum, când războiul din Ucraina se profilează la graniță.
– Ungaria a avut privilegiul rar de a-l primi pe Papa Francisc de două ori în decurs de doi ani. Știm că prima dată Sfântul Părinte a fost în vizită în contextul Congresului Euharistic Internațional, dar Papa face acum această călătorie apostolică. De ce este atât de semnificativă această vizită? De ce este ea importantă? De ce se întoarce?
– Un lucru pe care îl înveți ca diplomat la Sfântul Scaun este să nu încerci niciodată să ghicești de ce face Papa ceva. De fapt, trebuie să precizez că aceasta va fi a treia oară când Papa se întâlnește cu maghiarii. Însuși Papa, în zborul său de întoarcere din Ungaria, în septembrie 2021, a spus că a fost a doua oară când s-a întâlnit cu maghiarii, deoarece s-a mai întâlnit cu comunitatea maghiară în timpul vizitei sale din 2019 în România, la Șumuleu, în Transilvania, unde, în ciuda ploii și a vântului, s-a întâlnit cu aproape 100.000 de maghiari. Papa ne-a subliniat și nouă acest lucru. Văd că pur și simplu îi place pe maghiari. Mi-a spus personal, atunci când l-am întâlnit prima dată, că experiența sa cu maghiarii a fost pozitivă. L-am întrebat: „Cum ați ajuns să cunoașteți Ungaria?” Iar el a spus: „Știu totul despre Ungaria”. Iar eu am întrebat: „De ce, ați fost acolo?” „Nu, nu.” Dar Papa se ocupase în mod regulat de călugărițele de la o mănăstire Mary Ward din Buenos Aires, iar acolo era un grup de călugărițe care fugiseră în 1956 din Ungaria. „Mi-au spus tot ce trebuie să știu despre Ungaria.”
L-am întrebat ce știa despre Ungaria, iar el mi-a spus: „Ungurii sunt oameni buni, integri și curajoși”. Cred că Papa are o atitudine bună față de Ungaria, pentru început, și că experiența Congresului Euharistic din 2021 a fost una pozitivă. A stat acolo doar șapte ore, dar a făcut ca fiecare minut să conteze. O gardă elvețian care a stat lângă mașina papală la sosirea la Budapesta, îmi spusese că a fost emoționat văzând o mulțime atât de mare aliniată ordonat și atât de entuziasmată de Papa Francisc. Cred că și Papa a văzut acest lucru și a simțit că maghiarii apreciază cu adevărat și s-au bucurat de această vizită. Și astfel a decis să vină a doua oară. Suntem incredibil de recunoscători. Este foarte semnificativ pentru noi.
– Ce tip de religiozitate va găsi Papa Francisc în Ungaria? Știm că aproximativ 60% din populație este catolică. Cum ați descrie creștinismul pe care îl va găsi Sfântul Părinte?
– Când îi pui o întrebare unui maghiar, acesta va începe întotdeauna cu istoria. Va trebui să mă întorc și să spun că Ungaria este o țară catolică. În urmă cu o mie de ani, primul nostru rege, Regele Ștefan, a decis să se alieze cu Roma. Și, de fapt, a construit o casă de pelerini pentru pelerinii maghiari la scurt timp după anul 1000, chiar lângă Bazilica Sfântul Petru. Așadar, avem o lungă, lungă istorie a credinței creștine în țara noastră. Suntem o țară puternic creștină, care a trecut prin vremuri foarte dificile în secolele XVI și XVII. Am fost ocupați de otomani. Mari părți din Ungaria erau musulmane. După aceea, i-am avut pe unguri ocupați de habsburgi. După aceea, a fost regimul comunist.
Ceea ce cred că este important de înțeles e că faptul că astăzi avem o țară religioasă, o țară plină de creștinism, este un miracol. Am trecut prin perioada comunistă datorită multor, multor creștini maghiari buni care își trăiesc credința. Datorită martirilor credința este încă prezentă în Ungaria și este vie și astăzi. De asemenea, vreau să spun că vizita Papei Francisc la Congresul Euharistic a avut cu adevărat un impact mare. Nu știu dacă ați văzut procesiunea de pe străzile Budapestei, cu 300.000 de oameni care urmau Preasfântul Sacrament. Congresul Euharistic a fost ceva de genul unui imbold pentru credința maghiară. Dar dacă veniți în Ungaria, veți vedea o țară în care credința creștină este vizibilă.
Avem o țară care nu se teme să afișeze religia și credința în spațiul public. Avem o separare clară între Biserică și stat, așa cum este întotdeauna normal în zilele noastre, dar Biserica și statul lucrează împreună. Constituția maghiară începe cu cuvântul „Dumnezeu”. Începem Constituția noastră cu primele cuvinte din imnul nostru, care este „Dumnezeu să îi binecuvânteze pe maghiari”. Acesta este un semn clar că credința definește Ungaria. Această identitate creștină este foarte vizibilă… Constituția noastră spune că Bisericile și comunitățile religioase lucrează împreună cu statul pentru binele societății. Acesta este un „da” foarte clar.
Dar aș merge mai departe și aș spune că, în munca mea de ambasador al Ungariei la Sfântul Scaun, găsesc mult interes în întregul guvern, deoarece la aproape toate nivelurile, de la prim-ministrul nostru devotat calvinist, trecând prin președintele nostru devotat calvinist, Katalin Novak, până la secretarii de stat și la toate nivelurile, găsești oameni pentru care credința creștină este importantă. Prin urmare, găsiți tot timpul interes pentru ceea ce se întâmplă în jurul Sfântului Scaun. În toate călătoriile mele acasă, oamenii mă întreabă mereu: „Ce a spus Papa? Ce se întâmplă la Roma? Ce se întâmplă în Biserica mondială?” Veți găsi o țară puternic creștină atunci când veți merge acolo. Entuziasmul și disponibilitatea pentru această vizită sunt chiar mai mari decât înainte. Prietenii din Ungaria îmi spun că sunt multe conferințe, cereri de interviuri, iar populația se pregătește. Își dau seama că Papa vine pentru trei zile în capitala lor și că maghiarii vor veni din toată Ungaria și din țările vecine pentru a se întâlni cu Papa. Văd mult entuziasm și mă aștept la o participare uriașă la Liturghia finală, desigur, de duminică, dar și la evenimentul cu tinerii de pe stadion de sâmbătă după-amiază.
– Papa se va întâlni de asemenea cu refugiații în aceste zile. A fost foarte vocal cu privire la necesitatea de a-i primi pe migranți și pe cei forțați să fugă. Pe fundalul acestei vizite papale, este războiul care se desfășoară în Ucraina și știm că aproximativ un milion de ucraineni au trecut prin Ungaria. O parte dintre ei au rămas. A existat un mare angajament pentru a-i ajuta pe cei care suferă. Ați putea să ne spuneți mai multe despre aceasta?
– Suntem o țară vecină cu Ucraina. Avem o minoritate de aproximativ 150.000 de maghiari care trăiesc chiar peste graniță, în Ucraina. Așa că simțim cu adevărat ceea ce se întâmplă acolo. Iar Ungaria și-a deschis încă de la început brațele pentru refugiații din Ucraina. După cum ați spus, am primit aproximativ 1 milion de refugiați care au sosit prin intermediul organizațiilor noastre de ajutor la graniță. Cei mai mulți dintre aceștia au vrut să continue în alte locuri, dar cei care au dorit să rămână au fost plasați la locuri de muncă, au fost plasați în școli; aș spune că sunt aproximativ 30.000 în acest moment care au rămas. Și un grup destul de numeros dintre acești oameni vor fi prezenți atunci când Papa Francisc va fi prezent sâmbătă dimineață la biserica Sfânta Elisabeta. Ne place să spunem că aceasta este cea mai mare inițiativă de ajutor umanitar pe care Ungaria a desfășurat-o vreodată în istoria sa de până acum. A fost de un impact foarte puternic pentru noi. Am fost foarte recunoscători să vedem că mulți, foarte mulți, foarte mulți maghiari au fost gata să ajute în această situație. Și vom continua să facem acest lucru atâta timp cât va fi necesar.
Cred că Papa Francisc este, de asemenea, conștient de faptul că suntem foarte activi în multe țări din Orientul Mijlociu, în Africa și în alte țări pentru a face posibil ca oamenii să nu fie nevoiți să facă un drum lung al migrației, și, de asemenea, al migrației ilegale. Știți despre Cardinalul [Michael] Czerny [prefectul Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale de la Vatican], cum că pregătește un document privind dreptul de a rămâne, nu doar de a migra, ci și de a rămâne. Ungaria a încercat foarte puternic să ajute persoanele care doresc să rămână în țări, în loc să fie nevoite să se îmbarce în călătorii teribile, teribile, și să devină vulnerabile la traficul de persoane. Papa este conștient de acest lucru. Îmi amintesc de o întâlnire în care i-am făcut cunoștință cu tineri studenți pe care Ungaria îi ia pentru mai mulți ani pentru a-i ajuta să studieze în Ungaria și să se întoarcă apoi în țările lor de origine pentru a contribui la construirea comunităților lor, iar Papa mi-a spus: „Vă mulțumesc pentru că mi-ați arătat că Ungaria face acest lucru și că ajută oamenii să rămână.” Papa mi-a spus aceasta acum câțiva ani. Este conștient de faptul că Ungaria își joacă rolul de a ajuta la ameliorarea situației migrației. Avem doar o problemă cu migrația ilegală, iar noi facem tot ce putem pe toate celelalte fronturi.
– Și istoria bogată a Ungariei, pe care ați explicat-o deja, cum ați spune că influențează situația curentă privind viitorul Ungariei?
– Aș spune că Ungaria a fost mai întâi, pentru o vreme, parte a Imperiului Otoman. Apoi a făcut parte din Imperiul Habsburgic. Apoi a devenit o parte a blocului estic. În cele din urmă Ungaria a devenit un stat suveran după 1989, și aș spune că există o tendință a maghiarilor de a deveni nervoși atunci când oameni din afara Ungariei încearcă să ne spună cum să ne gestionăm lucrurile. Ungaria are o identitate clară, idei foarte clare cu privire la valori și alte lucruri, iar ei vor reacționa uneori cu nervozitate dacă oameni, instituții din afară, ONG-uri, uneori Bruxelles-ul încearcă să ne spună cum să facem lucrurile în Ungaria. Acest lucru duce uneori la tensiuni în cadrul organismelor internaționale, uneori în cadrul Uniunii Europene. Dar aceasta este și un semn pozitiv. Ungaria are idei clare. O identitate clară este gata să ne susțină ideile.
Și, în același timp, trebuie să se știe că entuziasmul pentru Uniunea Europeană nu este nicăieri mai mare decât în Ungaria și în Polonia. Dacă faceți sondaje în zilele noastre, populația iubește ideea europeană, iubește Uniunea Europeană, la fel și noi. Viitorul Europei se află în cadrul Uniunii Europene, dar uneori simțim că, dacă valorile noastre ar fi respectate, chiar și puțin mai mult, ar fi și mai minunat. În calitate de ambasador, văd că Ungaria este văzută ca un simbol al valorilor creștine, al valorilor tradiționale ale familiei în întreaga lume. Am foarte, foarte multe contacte cu oameni din toată lumea care îmi scriu mesaje directe pe Twitter, în care îmi spun că Ungaria este o speranță. Cred că Ungaria poate juca un rol ca o voce importantă în discursul de astăzi, în special în ceea ce privește valorile, familia, valorile tradiționale.
– Domnule ambasador, care sunt speranțele și așteptările dumneavoastră personale pentru această călătorie apostolică? Ce ați dori să vedeți în urma ei?
– Mi-aș dori ca minunata istorie de prietenie dintre Papa Francisc și poporul maghiar să continue. Vreau ca aceasta să fie o întâlnire minunată, minunată, o sărbătoare de trei zile. Vreau ca Papa Francisc să aprindă și mai mult focul credinței în Ungaria, așa cum a făcut-o și ultima dată când a venit. Și mi-aș dori ca el să se poată bucura de un pahar bun de Tokaji la un moment dat în timpul vizitei sale. Când l-am întâlnit pentru prima dată, mi-a spus: „Știu care este cel mai sacru simbol al Ungariei”. Iar eu l-am întrebat: „Care este?”, așteptându-mă să spună „coroana Sfântului Ștefan”. Iar el a spus: „Vinul Tokaji!”. Așa că sper că Papa Francisc se va bucura și de partea maghiară a Ungariei cât timp va sta în Ungaria.
