Pr. Eduard Patrașcu: Evangheliar
23.05.2023, Târgu Lăpuș (Catholica) - Editura Galaxia Gutenberg anunță apariția volumului „Evangheliar”, de 1124 de pagini, copertă cartonată, format 21 x 29, ce poate fi achiziționat la prețul de 300 de lei. Lucrarea a apărut prin eforturile pr. Eduard Patrașcu, din Dieceza de Iași, unul dintre cei ce au trudit la realizarea traducerii catolice a Bibliei, apărută în diverse variante și forme în ultimii ani la Iași.
În prezentarea lucrării, pr. Gabriel-Marian Marincaș scrie: „Evangheliarul român aniversar publicat în 2023 la Editura Galaxia Gutenberg de către Eduard Patrașcu vine ca o apariție așteptată, aducătoare de prospețime spirituală, intelectuală și pastorală, în șirul istoric al lecționarelor liturgice. În general, acestea sunt publicate în limba necesară auzului strict liturgic al textelor, având rol funcțional-liturgic și, în cel mai bun caz, unul estetic exprimat în frumusețea grafică a volumului și, uneori, a coperților. Ediția de față, fiind una interliniar-sinoptică, aduce, pe lângă traducerea la zi, accesibila, a celor patru evanghelii în limba româna, noutatea textului grec și latin în variantele cele mai recente ale edițiilor critice și, în plus, traducerea interliniară a textului grec, cuvânt de cuvânt, cu corespondentul romanesc apreciat ca fiind cel mai adecvat. Acest lucru face ca Evangheliarul să se înscrie în tradiția mișcării biblice inaugurate de Conciliul Vatican II prin Dei Verbum, Constituția Dogmatică despre Revelația Divină și, ca atare, să devină, în plus față de statutul de carte liturgică, un important instrument omiletic și pastoral, în condițiile mutațiilor socio-culturale ale începutului de veac XXI.”
„Formatul intertextual conferă accesul la nuanțele cele mai fine ale cuvântului lui Dumnezeu, deschizând accesul spre adâncimi semantice și teologice pe care nicio traducere simplă nu le poate oferi. Prezența textului latin vine să completeze acest atribut cu frumusețea limbii liturgice a vechilor Evangheliare, pe paginile cărora curgea textul in limbile latină sau greaca, limbi-tezaur ale culturii europene și «purtătoare de Cristos». Traducătorul inițiator și realizator al acestui proiect dă dovadă de o grijă atentă față de textele fundamentale ale creștinătății, de interes față de clerul și credincioșii Bisericii care acum au accesul facilitat la acestea și, mai mult decât atât, de curaj, întrucât orice traducere interliniară a unui text denotă un traducător care își asumă propria traducere pe deplin. La toate acestea putem aprecia frumoasa realizare grafică și editorială care face din Evangheliar un frumos monument literar închinat Cuvântului Sacru.”
Autorul lucrării, pr. Eduard Patrașcu, explică la rândul său: „Evangheliarul de față conține în formă interliniar-sinoptică textele celor patru Evanghelii, după cum urmează: pe pagina din stânga este textul grec, cel m care, cel mai probabil, au fost compuse de către autori și redat aici după The Greek New Testament, ediția a patra revizuită, Stuttgart 2001, iar sub fie¬care cuvânt grec, o variantă literală (atât cât s-a putut, ținând cont de topica greacă și cea românească) în limba română; pe pagina din dreapta, în caseta din partea superioară, este textul evanghelic în limba română conform traducerii făcute de pr. Alois Bulai și pr. Eduard Patrașcu din ediția Departamentului de Cercetare Biblică al Diecezei de Iași 2020; iar în caseta de jos, versiunea latină a Nova Vulgata 1979.”
„Scopul acestei maniere de prezentare este acela de a putea avea mai ușor acces la profunzimea și frumusețea textelor pe care cei patru evangheliști le-au lăsat posterității drept mărturie de credință. Această mărturie, fiind transmisă într-o limbă diferită de cea pe care o vorbim și prin intermediul căreia gândim (deci înțelegem) noi, are o forță de expresivitate mai greu de redat în totalitate în tra-ducere. De aceea, deja în sec. III d.C., Origene a remarcat nevoia de a pune «pe aceeași pagină» mai multe traduceri ale textelor biblice în așa fel încât cititorul să poată privi simultan (sinoptic) același text tradus de mai mulți traducători și astfel, acumulând nuanțele fiecărei traduceri, să se poată apro¬pia mai mult de ideea pe care a vrut să o transmită autorul textului respectiv. Aceasta este și ideea evangheliarului de față. Și este și motivul care a dus la întocmirea variantei în limba română care însoțește cuvânt cu cuvânt textul grec: această variantă literală în limba română este asumată de subsemnatul și nu se vrea să fie nicidecum o alternativă la traducerea literară deja prezentă în ediția în limba română mai sus citată, ediție care rămâne de referință și de neînlocuit cu cea prezentă. Va¬rianta literală (destul de dură de altfel pe alocuri) este doar pentru a încerca să fie ajuns mai îndeaproape sensul pe care îl sugerează termenul ales de autorul evangheliei respective.”
„Însă această versiune «brută» (întrucât «interliniaritatea» cere ca ea să fie cât mai literală) se poa¬te înțelege că nu putea să urmeze «cuvânt cu cuvânt» versiunea literară menționată și, din păcate, nu permite nici respectarea normelor dactilografice. A fost nevoie uneori introducerea unui cuvânt între pa¬ranteze pătrate pentru a preciza sensul; de asemenea, deși timpul verbal al unor verbe era, de exemplu, prezent, ținând cont de ideea temporală vehiculată de context, s-a folosit totuși timpul verbal al acesteia din urmă. Există apoi termenii sinonimi: și în aceste cazuri s-a încercat folosirea coerentă a diferiților termeni românești pentru a sugera diferența de nuanță. De asemenea, propozițiile nominale din limba greacă au fost redate aproape de fiecare dată ca propoziție completă. Mai greu s-a dovedit a fi situația verbului însoțit de substantivul masculin în cazurile dativ și acuzativ, sperând totuși în bunăvoința citi¬torului de a înțelege bine aceste situații. Un ultim lucru «dictat» de această interliniaritate: este vorba de acele versete despre a căror pre¬zență sau nu în textul originar este discutată între exegeți. Aceste versete nu fac parte nici din textul românesc ce-l însoțește pe cel grecesc, iar în acest evangheliar, nici în cel literar (din dreapta paginii).”
„Deși poate părea un joc de cuvinte paronimice, confruntarea dintre varianta literală și cea literară se dovedește a fi de real folos în înțelegerea mai adâncă sau măcar în intuirea încărcăturii semantice a textului evanghelic. Iar dacă se mai confruntă și cu versiunea latină (având o privire sinoptică), atunci înțelegerea ar trebui să fie și mai aducătoare de bucurie. Se dorește ca prezenta «variantă» a Evangheliarului să slujească tuturor celor care caută cu since¬ritate și cu deschidere onestă să guste frumusețea mesajului evanghelic șansa de a putea experimenta profunzimea textului și, făcând această experiență, să se poată îmbogăți nu doar din punct de vedere cultural, cât mai ales din cel al credinței, deci al percepției prezenței lui Dumnezeu.”
