PS Virgil Bercea la simpozionul științific „Familia Maniu în istoria românilor”

08.09.2023, Oradea (Catholica) - „Reușim cu adevărat să înțelegem cât este de important pentru toți oamenii acest model de om care a avut o trăire profundă spirituală și în același timp «coloană vertebrală»? Iuliu Maniu rămâne un model pentru noi”, a spus Preasfinția Sa dr. Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, în cuvântul adresat la deschiderea simpozionului științific „Familia Maniu în istoria românilor”, care a avut loc pe 7 septembrie a.c. la primăria orașului Șimleu Silvaniei.
Președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, primarul orașului Șimleu Silvaniei Mihai-Cristian Lazăr, președintele executiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, dr. Florin-Daniel Șandru, și dr. Corina Bejinariu, manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, au adresat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenți la simpozion, printre care s-au aflat: pr. Antoniu Chifor, Vicar cu preoții în Eparhia de Oradea, pr. Nicolae Bodea, Protopop de Șimleu Silvaniei, împreună cu alți preoți din Protopopiat, elevi ai Liceului „Iuliu Maniu” din Oradea, însoțiți de pr. spiritual al acestei instituții care poartă numele marelui om politic, pr. Fiț Alexandru, și ipod. Eugen Ivuț, secretar al Episcopului.
Salutându-i cu drag pe fiecare dintre cei prezenți la „această celebrare”, PS Virgil Bercea a subliniat importanța de a ne aduce aminte că sunt 150 de ani de la naștere și 70 ani de la moartea lui Iuliu Maniu în închisoarea din Sighet, dar totodată de a reflecta în acest An jubiliar Maniu asupra dimensiunii profund spirituale ale acestei personalități elocvente: „Anul acesta sunt și 75 de ani de la desființarea Bisericii Greco-Catolice, iar viața lui Iuliu Maniu s-a contopit cu viața Bisericii Greco-Catolice și a României Mari. Știm foarte bine că s-a născut într-o familie profund credincioasă: au fost 9 copii, legați de valorile Bisericii și de idealurile naționale. Cunoscându-și rădăcinile, el merge în formarea și pregătirea personală pe valorile înaintașilor: în familie a trăit practic într-o dinastie de preoți greco-catolici și oameni politici implicați într-un mod desăvârșit în cauza poporului român, începând cu marele Simion Bărnuțiu.”
„În casa familiei Maniu era, și este și acum, o capelă, unde Iuliu Maniu a trăit momentele de rugăciune profund spirituale. Asista și participa la celebrarea diverselor Sacramente – a Sfintei Liturghii – acolo, în Capela din Casa de la Bădăcin, au celebrat printre alții Cardinalul Iuliu Hossu, Episcopul Valeriu Traian Frențiu și Episcopul Ioan Suciu. Una dintre surorile lui Iuliu Maniu a devenit călugăriță franciscană, sora Cecilia. Cealaltă soră, Elena, a fost soția pr. Ioan Pop, Vicar al Năsăudului. Cel din urmă, murind la vârsta de 43 ani, Iuliu Maniu i-a luat la el pe sora sa Elena cu cei 4 copii, pe care i-a crescut. Pentru că a fost foarte legat de Biserică, a fost avocatul Mitropoliei. La Blaj, când ieșea pe stradă avea întotdeauna Rozariul în mână, fapt pentru care blăjenii îl chemau întotdeauna «călugărul din Bădăcin» pentru atitudinea solemnă și demnă pe care o avea.”
Iuliu Maniu a fost arestat, la 14 iulie 1947, de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” când avea 74 de ani. S-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet, la 80 de ani, și, a fost îngropat în Cimitirul Săracilor, de la Sighet. Amintindu-și cele ce îi spunea adesea Cardinalul Alexandru Todea când vorbea despre Iuliu Maniu, Preasfințit Virgil a subliniat încă o dată că: „Iuliu Maniu a fost un om credincios întreaga sa viață, a avut un mare caracter; rămâne un model de credință și dăruire pentru marile idealuri ale noastre. Biserica și națiunea i-au fost căpătâi, iar libertatea și demnitatea tuturor oamenilor le-a apărat cu strășnicie.”.
„Înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor”, Iuliu Maniu a spus „adevărul întreg și curat, întotdeauna”, povestea de multe ori același cardinal TODEA: „În 1953, prin luna ianuarie, Carandino îmi spunea că e foarte grav, cred că e vorba de sfârșit, dar vrea să se mărturisească. În 2 februarie știam ca e un gardian mai bun, e și sărbătoare și mă pregătesc și eu. Maniu de fapt a fost pregătit și mi-a spus Carandino că se sculase de dimineață, și-a spus rugăciunile și aștepta cu nerăbdare. Am ridicat vizeta, cu mătura în mâna stânga, am ținut-o în loc de toiag arhieresc și am spus cuvintele acestea: Domnul Dumnezeul și Mântuitorul nostru Isus Cristos, cu darul și cu îndurările iubirii Sale să vă ierte, domnule Iuliu Maniu, de păcatele dumneavoastră, iar eu nevrednicul preot prin puterea care mi s-a dat vă iert de toate păcatele. În numele Tatălui, al Fiului și Sfântului Spirit. Amin.” Și Maniu a răspuns: «Acum pot să mor». În 5 februarie Maniu a murit.” (Alexandru Todea – 1912-2002 – Episcop greco-catolic, arestat de mai multe ori între 1945-1948, apoi în 1951, a petrecut 13 ani în închisorile comuniste.)
Celor prezenți la Bădăcin, le-a fost prezentat și romanul grafic interactiv „Iuliu Maniu”, al treilea din seria Momente din Istorie, care propune un tur virtual al Casei Memoriale „Iuliu Maniu” de la Bădăcin prin intermediul benzii desenate istorice – realizat de Mihai I. Grăjdeanu, precum și o cronologie desenată în cadre succesive a celor mai importante momente din viața lui Iuliu Maniu. Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine. Prefața este semnată de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Manifestările științifice s-au încheiat pe 8 septembrie a.c. cu vernisajul expoziției temporare: „Vinovații fără vină. Elita sălăjeană în închisorile comuniste”, la sediul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. (Mihaela Caba-Madarasi, Biroul de presă EGCO)