Papa Francisc: Pentru a evangheliza, credința trebuie să fie inculturată
26.10.2023, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a vorbit miercuri, 25 octombrie 2023, în seria sa catehetică în curs despre zelul apostolic, despre exemplul Sfinților Chiril și Metodiu, „apostolii slavilor” din secolul al IX-lea, a căror misiune a fost construită pe trei piloni: unitate, inculturare și libertate. În centrul audienței generale a Papei s-a aflat accentul pus pe relația – și armonizarea – dintre cultură și credință. Acest proces de inculturare se vede în exemplul Sfinților Chiril și Metodiu, a căror sarcină a fost de „a studia în profunzime cultura acelor popoare”. Papa Francisc a relatat istoria celor doi frați ca fiind una de întâlnire cu poporul slav, care se confrunta cu o cultură păgână, integrând astfel credința în contextul cultural specific, local.
Sfinții Chiril și Metodiu, născuți aproximativ în anii 826, respectiv 815, proveneau din Salonic, Grecia de astăzi. Papa Francisc a amintit cum frații, care proveneau dintr-o familie aristocratică, „au renunțat la o carieră politică pentru a se dedica vieții monahale”. Îndepărtându-se de discursul său pregătit, Pontiful a subliniat că „credința trebuie inculturată și cultura trebuie evanghelizată. Inculturarea credinței, evanghelizarea culturii – întotdeauna”. Pentru Chiril, această muncă a constat în dezvoltarea unui alfabet nativ, slav. „Într-adevăr, pentru a proclama Evanghelia și pentru a te ruga, era nevoie de un instrument adecvat, potrivit, specific. Astfel, el a inventat alfabetul glagolitic. A tradus Biblia și textele liturgice. Oamenii au simțit că credința creștină nu mai era «străină», ci devenea credința lor, vorbită în limba lor maternă”.
Sfântul Părinte a continuat prin a remarca: „Gândiți-vă doar: doi călugări greci care dau un alfabet slavilor. Această deschidere a inimii este cea care a înrădăcinat Evanghelia printre ei”. „A apărut o oarecare opoziție din partea unor latini, care se vedeau privați de monopolul lor de a predica slavilor”, a spus el. „Obiecția lor era religioasă, dar numai în aparență: Dumnezeu poate fi lăudat, spuneau ei, doar în cele trei limbi scrise pe cruce: ebraică, greacă și latină”. Îndepărtându-se din nou de textul pregătit, Papa i-a criticat pe cei care s-au opus eforturilor lor, spunând: „Aceștia și-au apărat autonomia având mintea închisă”. Prezentând tenacitatea și iubirea pentru Dumnezeu a lui Chiril, a spus: „Dar Chiril a răspuns cu forță: Dumnezeu dorește ca fiecare persoană să îl laude în propria limbă”.
Tema unității este în centrul pontificatului Papei Francisc și în prim-planul Sinodului pe tema sinodalității, care își încheie prima sesiune în acest sfârșit de săptămână. În consistoriul public din 30 septembrie pentru creare de Cardinali, Papa Francisc le-a reamintit noilor Cardinali că ei „reprezintă armonia și sinodalitatea Bisericii”. „Biserica Mamă, care vorbește toate limbile, este una și este catolică”, a spus el, subliniind că „credința se transmite în dialect”. În timpul audienței de miercuri, a continuat să sublinieze că misiunea evanghelică a Sfinților Chiril și Metodiu este una înrădăcinată în unitate între „greci, Papă, slavi”. „În acea vreme, în Europa exista un creștinism nedivizat, care colabora pentru a evangheliza. Evanghelizarea culturii și inculturarea arată că evanghelizarea și cultura sunt strâns legate. Nu se poate predica o Evanghelie abstractă, distilată. Nu, Evanghelia trebuie să fie inculturată și este și ea o expresie a culturii”.
Cei doi sfinți ocupă un loc special atât în Biserica Catolică, cât și în Bisericile Ortodoxe. Sfântul Ioan Paul al II-lea, primul slav care a devenit Papă, i-a făcut pe sfinți co-patroni ai Europei, alături de Sfântul Benedict, în 1980. Ei sunt, de asemenea, venerați în Bisericile Ortodoxe ca „egali cu apostolii”, un titlu acordat acelor sfinți a căror contribuție la răspândirea creștinismului este echivalentă, ca amploare și magnitudine, cu cea a apostolilor. Ei au în plus apelativul de „luminătorii slavilor”. Papa Francisc și-a încheiat audiența subliniind cel de-al treilea element prezent în mărturia lor: „În predicare este nevoie de libertate, dar libertatea are întotdeauna nevoie de curaj. O persoană este liberă cu cât este mai curajoasă și nu se lasă înlănțuită de multe lucruri care îi răpesc libertatea”.
La finalul salutului adresat diferitelor grupuri de pelerini prezenți în piață, Sfântul Părinte a reînnoit apelul la pace. „Mă gândesc mereu la situația gravă din Palestina și Israel: încurajez eliberarea ostaticilor și intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza”, a spus el. „Continui să mă rog pentru cei care suferă și să sper la căi de pace în Orientul Mijlociu, în chinuita Ucraina și în alte regiuni rănite de război”. „Vă reamintesc tuturor că poimâine, vineri, 27 octombrie, vom trăi o zi de post, rugăciune și penitență, la ora 18, în Piața San Pietro; ne vom aduna pentru a ne ruga implorând pacea în lume.”
