Papa Francisc: Postul Mare este un timp al convertirii, al libertății
01.02.2024, Vatican (Catholica) - Papa Francisc și-a centrat mesajul pentru Postul Mare din 2024 pe Cartea Exodului, alegând ca temă principală „Prin pustiu, Dumnezeu ne conduce spre libertate”, pentru a-i încuraja pe credincioși să considere această perioadă drept o călătorie din sclavie spre reînnoire spirituală și libertate. Sfântul Părinte a încadrat această reflecție în plecarea israeliților din Egipt, o istorie care nu reprezintă doar călătoria de la sclavie la emancipare, ci și călătoria revelației și a libertății spirituale. „Când Dumnezeul nostru se revelează, mesajul Său este întotdeauna unul de libertate”, a spus el.
Sfântul Părinte a continuat, menționând că acest proces „este unul solicitant” și că „nu se epuizează imediat. Trebuie să se maturizeze ca parte a unei călătorii”. „Ne dăm seama cât de adevărat este acest lucru în acele momente în care ne simțim deznădăjduiți, rătăcind prin viață ca printr-un pustiu și neavând ca destinație un pământ promis. Postul Mare este timpul de har în care pustiul poate deveni din nou – în cuvintele profetului Osea – locul primei noastre iubiri”, a observat el. Pontiful a subliniat, de asemenea, centralitatea pustiului în Noul Testament, observând că, în prima duminică din Postul Mare, ni se amintește că Isus „a fost condus în pustiu de către Duhul Sfânt pentru a fi ispitit în libertate”. „Pustiul este locul în care libertatea noastră se poate maturiza într-o decizie personală de a nu cădea din nou în sclavie. În Postul Mare, găsim noi criterii de dreptate și o comunitate cu care putem înainta pe un drum încă nebătut”, a adăugat el.
Legând perioada Postului Mare de decorul pustiului, Papa a remarcat că perioada penitențială nu poate fi privită doar ca o „călătorie abstractă”, ci trebuie să fie „concretă”, iar această schimbare se bazează pe capacitatea noastră de a „deschide ochii la realitate”. Pentru el, această realitate este centrată pe încercarea de a atenua suferința și diferitele forme de opresiune socială și economică ce sunt omniprezente astăzi, multe dintre acestea, a spus el, fiind cauzate de „un deficit de speranță”. „Acest deficit de speranță nu este diferit de nostalgia sclaviei care a paralizat Israelul în pustiu și l-a împiedicat să meargă înainte. Un exod poate fi întrerupt: Cum altfel se poate explica faptul că omenirea a ajuns în pragul fraternității universale și la niveluri de dezvoltare științifică, tehnică, culturală și juridică apte să garanteze demnitatea tuturor, și totuși bâjbâie în întunericul inegalității și al conflictului?”
În timpul Postului Mare 2024, Papa i-a încurajat pe credincioși să facă un examen interior, întrebându-se: „Auzim acest strigăt? Ne tulbură? Ne mișcă?” „Itinerariul nostru în Postul Mare va fi concret dacă, ascultând încă o dată aceste întrebări, ne vom da seama că și astăzi rămânem sub dominația faraonului. O domnie care ne obosește și ne face indiferenți. Un model de creștere care ne dezbină și ne răpește un viitor.” „Prea multe lucruri ne țin departe unii de alții, negând fraternitatea care, de la început, ne leagă unii de alții”, a continuat Papa. Perioada Postului Mare, potrivit lui, este un timp caracterizat de străduință personală, deoarece suferim de nenumărate tentații, dar recunoașterea acestui lucru ne cheamă „să ne oprim în rugăciune, pentru a primi cuvântul lui Dumnezeu, pentru a ne opri ca samariteanul în prezența unui frate sau a unei surori rănite”.
Subliniind cei trei piloni ai Postului Mare – rugăciunea, pomana și postul – Pontiful a remarcat că acestea nu sunt acte disparate, ci formează „o unică mișcare de deschidere și de golire de sine în care ne lepădăm de idolii care ne apasă, de atașamentele care ne întemnițează”. Papa și-a încheiat mesajul pentru Postul Mare subliniind aspectul comunitar al acestei perioade, menționând că „dimensiunea contemplativă a vieții pe care Postul ne ajută să o redescoperim va elibera noi energii”. „În prezența lui Dumnezeu, devenim frați și surori, mai sensibili unii față de alții: în loc de amenințări și dușmani, descoperim însoțitori și tovarăși de drum”, a adăugat el. În concordanță cu acest aspect comunitar, Pontiful a făcut conexiunea cu „forma sinodală” a Bisericii, pe care Biserica „o redescoperă și o cultivă”. „Invit fiecare comunitate creștină să facă tocmai acest lucru: să ofere membrilor săi momente rezervate pentru a-și regândi stilul de viață, momente pentru a examina prezența lor în societate și contribuția pe care o aduc la îmbunătățirea acesteia.”
