Sfințirea altarului bisericii Sfânta Fecioară Maria, Regină, și a capelei de la cimitirul Cioplea

14.10.2024, București (Catholica) - Ca urmare a adunării consiliului pastoral parohial al parohiei Sfânta Fecioară Maria, Regină (Cioplea) de la finalul anului 2023, a ieșit la lumină dorința multora dintre enoriași, care ulterior a fost împărtășită și aprobată de Înaltpreasfințitul Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, de a sfinți altarul refăcut în 2014 în tipul pr. Silvestru Robert Bălan si de a resfinți biserica și capela de la cimitir.
Această celebrare era văzută, pe de o parte, ca o încununare a unui șir de lucrări care s-au efectuat cu concursul diferiților parohi în special după anul 1990 și au dus la înfrumusețarea lăcașului de cult, apoi și urmare a unor lucrări mai extinse ce s-au desfășurat în ultimii ani cu ar fi refacerea curții interioare, hidroizolarea temeliei bisericii, înlocuirea acoperișului lăcașului de cult și al casei parohiale, restaurarea capelei Inimii lui Isus din interiorul bisericii, refacerea altarului de lemn, decorarea interioara si exterioara cu mozaicuri iconografe, redecorarea bisericii, refacerea gardului de la cimitir, construirea și redecorarea capelei mortuare, ș.a.m.d., iar pe de altă parte ca pe o modalitate de aduna comunitatea la o Sfântă Liturghie de aducere de mulțumire pentru nenumăratele daruri primite de generații de enoriași în această biserică care anul aceasta împlinește 165 de la construire în forma actuală.
După ce Arhiepiscopul nostru i-a comunicat parohului, pr. Fabian Măriuț, disponibilitatea de consacra altarul, s-a luat hotărârea ca acest eveniment să aibă loc la data de 12 octombrie, zi apropiată de cea de 11 octombrie, zi în care până cu câteva decenii în urmă în calendar era amintită Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, sub patronajul căreia a fost pusă biserica odată cu consacrarea petrecută în anul 1859. Cum după reforma liturgică survenită la Conciliul Vatican al II-lea sărbătorirea Maicii Domnului ca Născătoare de Dumnezeu a fost mutată de pe 11 octombrie pe 1 ianuarie, și cum nu era cu putință organizarea hramului la data de 1 ianuarie, în anul 2002 s-a purces la mutarea acestuia pe 22 august când o sărbătorim pe Maica Domnului ca Regină. Astfel, actualmente parohia poartă titlul de „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, fără a lăsa în umbră faptul că lăcașul de cult a fost dedicat Născătoarei de Dumnezeu.
Odată cu hotărârea datei de 12 octombrie au început pregătirile. Printre altele s-a tipărit și broșura cu titlul „Biserica noastră Cioplea la 165 de ani de la ctitorire”, realizată sub coordinarea lui Ilie-Cătălin Grigore și cu largul concurs al Iulianei Barnea. În prefață, ÎPS Aurel a pus în lumină mărturia de credință a Episcopului Francesco Ferreri, martir al carității, mort în noiembrie 1813, care a locuit la Cioplea și ale cărui rămășițe pământești sunt depuse în biserică. Cu începutul lunii octombrie s-a aprins în multe inimi entuziasmul de a pregăti cât mai bine evenimentul atât din punct de vedere liturgic, cât și din punct de vedere al socializării credincioșilor. Pornind de la curățenia în biserică, la pregătirea altarului pentru a depune racla cu moaștele sfinților, la flori, la alegerea feței de altar, de la convocarea ministranților, la desemnarea lectorilor, a persoanelor care se îmbracă în costum național bulgăresc s-a ajuns și la hotărârea de a pregăti sarmale, cozonaci și, bine-înțeles, tradiționala mâjniță. Pregătirea s-a văzut și la nivel personal și spiritual, deopotrivă, prin cozile formate și la Spovadă, pentru ca resfințirea să fie realizată în prezența inimilor curate.
Ziua mult așteptată a venit. Grupuri și grupuri de enoriași, dar și de invitați s-au adunat pentru a pregăti cu smerenie si cu rugăciune transformarea unei zile obișnuite într-o zi de mare sărbătoare, pentru parohia Cioplea. Fațada bisericii a fost și mai mult pusă în valoare prin panglicele de diferite culori. Odată cu sosirea Păstorului Arhidiecezei, ÎPS Aurel Percă, s-a format procesiunea de intrare in biserica aflata în mare sărbătoare. Arhiepiscopul a fost înconjurat de multitudinea preoților, de grupul ministranților, de copii de la Prima Sfântă Împărtășanie, de cercetași, de purtători de costume naționale. Cântarea liturgică a fost susținută de corul mare, dar si cel mic al copiilor, dar și de vocile emoționate ale poporului adunat în rugăciune.
Altarul a devenit epicentrul universului nostru spiritual, intersecția gândurilor noastre; așa cum avea să ne explice Păstorul Arhidiecezei la predică. Așa am aflat cum biserica este locul de confluență al drumurilor noastre zilnice. Biserica este locul unde ne adunăm forțele spirituale, unde îl întâlnim pe Mântuitorul în Sfânta Euharistie. Dar, cu cât calea către biserică nu este bătătorită, lăsata pradă buruienilor, cu atât mai mult există riscul ca joncțiunea între Cer si pământ să fie neglijată, chiar uitată. Arhiepiscopul nostru a subliniat că Altarul este locul jertfei fără de sânge a Mântuitorului și că la consacrare este îmbogățit cu moaște de sfinți. În altarul de la Cioplea au fost depuse relicvele „ex osibus” ale Fericitului Vladimir Ghika, Fericitului Ieremia Valahul, Fericitei Veronica Antal, Sfântului Paul al Crucii, fondatorul pasioniștilor, Sfântului Gabriel al Maicii Îndurerate, patron al tineretului pasionist, Sfintei Gemma Galgani, mistică pasionistă, Sfântului Vincențiu Maria Strambi, Episcop, primul sfânt pasionist canonizat, Sfântului Inocențiu Canoura Arnau, martir în timpul războiului civil spaniol.
Depunerea moaștelor și a sulului cu decretul episcopal de consacrare a Altarului a fost însoțită de cântul corului de copii Sfânt aș vrea să fiu și eu, după care a urmat sigilarea locașului din altarul de marmură. Apoi Arhiepiscopul nostru a uns altarul cu Sfânta Crismă, în timp ce corul mare a intonat Veni Creator Spiritus. După ungere, deasupra altarului au fost aduși cărbuni aprinși peste care s-a pus tămâie, ca semn al jertfei și totodată a rugăciunii care se înalță către Domnul așa cum fumul se înalță către cer. Acesta moment solemn a fost trăit cu mare intensitate de către poporul credincios.
Cu focul din altar pus în cădelnițe cei doi vicari, pr. Daniel și pr. Cristian, trecând prin mijlocul poporului au dus mireasma lui Cristos la fiecare dintre participanți. A urmat ornarea altarului cu o față de altar realizată cu zeci de ani în urmă de către gospodinele care au viețuit în parohia Cioplea și care au lăsat prin acest obiect liturgic o vie mărturie a credinței și implicării în viața Bisericii. Fața de altar a fost purtată pe mâini de către câteva fetițe îmbrăcate ca la Prima Sfântă Împărtășanie, cercetașii au adus suporturile de lumânări, iar ministranții au adus lumânările care au fosta apoi aprinse de către Păstorul nostru. La ofertoriu persoanele îmbrăcate în costume naționale au adus, pe lângă pâine și vin, și alte semne printre care și placheta omagială alcătuită cu ocazia aceste zile speciale.
La încheiere, pr. Gabriel Popa, secretar episcopal, a citit decretul de consacrare a altarului, iar pr. paroh Fabian Măriuț a rostit un cuvânt de mulțumire către toți participanții. Fiecărui preot i-a fost înmânat un trandafir alb în semn de mulțumire, iar Arhiepiscopului Aurel i-a fost înmânat un buchet de flori și Placheta omagială realizată cu ocazia acestui eveniment. După binecuvântarea finală s-a alcătuit procesiunea către cimitir, unde s-a recitat rugăciunea de binecuvântare a capelei mortuare. După încheierea celebrării a avut loc o sărbătoare la care și-au dat concursul gospodinele care a făcut sarmale, cei care au dăruit cozonac și prăjituri, mâjniță, pâine dar și apă, suc și vin. Prânzul, ca semn de comuniune între toți enoriașii, a fost însoțit de cântări ale corului de copii, de cântece populare și de multă voie bună. Reușita sărbătorii a fost posibilă datorită suflecării mânecilor a zeci de voluntari. (Lucian Constantin pentru ARCB.ro)