Papa Francisc: Fiecare act de compasiune este un semn de speranță
19.11.2024, Vatican (Catholica) - Reflectând asupra imaginilor apocaliptice din lectura evanghelică a zilei, din Evanghelia după Marcu, Papa Francisc și-a deschis omilia cu ocazia Zilei Mondiale a Săracilor de duminică, 17 noiembrie, recunoscând sentimentele profunde de angoasă cu care rezonează lumea de astăzi. Textul sună astfel: „soarele se va întuneca, luna nu își va mai da strălucirea ei, iar stelele vor cădea de pe cer”. Acest lucru, pentru Sfântul Părinte, reflectă durerile lumii noastre – foamete, război, inegalitate și indiferența care urmează.
Pontiful a avertizat că, într-o lume în care rețelele sociale amplifică temerile și nesiguranța, este ușor să cedăm disperării. Resemnarea în acest fel poate, la rândul ei, să ne priveze de capacitatea de a vedea mâna lui Dumnezeu activă, ceea ce ne poate transforma credința în ceea ce Papa Francisc a descris ca fiind „o devoțiune inofensivă”, care nu mișcă și nici nu inspiră o iubire semnificativă. Cu toate acestea, a continuat el, tocmai în întuneric Dumnezeu se apropie, deoarece „exact când totul pare să se prăbușească, Dumnezeu vine, Dumnezeu ne adună laolaltă pentru a ne salva”. Isus, prin moartea și Învierea Sa, a transformat cel mai întunecat moment al istoriei umane în zorii mântuirii, a explicat Papa.
Sfântul Părinte s-a referit apoi la imaginea smochinului care înmugurește primăvara. Cu această idee în minte, i-a îndemnat pe credincioși să caute semne de speranță, chiar și în cele mai dure realități. Prezența Domnului printre cei săraci și suferinzi, a continuat el, ne amintește că „acolo unde pare să existe doar nedreptate, durere și sărăcie, Domnul se apropie pentru a ne elibera”. Sarcina discipolilor lui Cristos, a explicat Papa Francisc, este de a face vizibilă această speranță. Prin acte de justiție, solidaritate și caritate, fiecare dintre noi poate deveni „semn al prezenței Domnului”, arătând că El este aproape de toți cei care suferă.
În încheierea omiliei sale, Pontiful le-a reamintit credincioșilor că schimbarea începe cu acțiuni mici, zilnice. Fie că este vorba de modul în care trăim, de modul în care ne îngrijim de mediul înconjurător sau de modul în care ne împărțim resursele, fiecare act de compasiune poate deveni un semn de speranță. „Și spun aceasta Bisericii, spun aceasta guvernelor, spun aceasta organizațiilor internaționale, spun aceasta fiecăruia: vă rog să nu îi uităm pe săraci”.
