Al 28-lea Concert de Crăciun al Corului „Juvenes Ecclesiae”
19.12.2024, Iași (Catholica) - Corul de tineri „Juvenes Ecclesiae” a susținut al XXVIII-lea Concert de Crăciun duminică, 15 decembrie 2024, începând cu ora 19.00, în Catedrala romano-catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași. Alături de membrii corului și de soliștii Ionuț Ciobotaru, Roxana-Gabriela Cuffner, Iuliana-Monica Susanu și Sabina Gurgu a fost Orchestra „Tineri Interpreți Ieșeni”. La orgă a fost Octavian Bișoc, iar dirijor a fost Maximilian Husaru. Au fost prezenți PS Iosif Păuleț, PS Petru Sescu și PS Petru Gherghel.
Duminică, 15 decembrie 2024, în liniștea sobră a Catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași, Corul „Juvenes Ecclesiae” a cântat cu o emoție ce nu poate fi povestită, ci doar simțită. Fiecare voce, fie ea consacrată sau debutantă, tremurândă sau sigură, a purtat un mesaj ce s-a revărsat asupra celor prezenți: căldura cântecului este lumina care nu are nevoie de reflectoare, ci de inimi deschise. Am văzut oameni care, la primul sunet, au închis ochii. Au ascultat. Au simțit. Fără cuvinte, fără gesturi, doar absorbind fiecare notă, fiecare pauză, fiecare clipă în care muzica pătrundea adânc, dezgolind sufletele de griji și frici. Iar la final, când cântecul de încheiere a răsunat, aplauzele s-au transformat într-un ritm comun, ca o bătaie unitară de inimă. Oamenii nu voiau să plece. Parcă rămăseseră ancorați într-un loc de unde nu se mai puteau desprinde.
Concertul s-a desfășurat în lumini sumbre și tăcute, tocmai pentru a lăsa loc emoției să iasă la iveală. Căldura cântecului nu are nevoie de decoruri. Se naște acolo unde vocea umană întâlnește sufletul deschis al celui ce ascultă. În această seară de duminică, „Juvenes”, deși cu voci noi și încă nesigure, a reușit să aducă acea armonie care trece dincolo de muzică. Nu despre perfecțiune a fost vorba, ci despre simțire. Despre inimă.
Raluca-Paula Doboș, una dintre colegele noastre, a surprins perfect esența acestui moment în cuvintele ei: „Explozia de bucurie adusă prin intonarea colindelor a avut la bază o perioadă îndelungată de repetiții, de încercări, de eșecuri și de «hai, încă o dată de la început, mai este timp până la fix!». Succesul acestui concert s-a fundamentat pe perseverența și încrederea pe care o avem unii în alții: dirijorul în coriști și viceversa. Personal, acest concert m-a condus la integrarea într-o nouă familie, familia corului Juvenes, căci orele petrecute împreună ne-au făcut să legăm prietenii, iar imaginea familiei este completată de transpunerea lui Max, dirijorul nostru, în postura unor părinți grijulii, care au grijă să te ajute să crești prin vorbe bune și mustrări la momentul potrivit. Timpul oferit pentru pregătirea Concertului de Crăciun a meritat pe deplin, căci văzând cum interiorul catedralei a devenit – brusc – neîncăpător, ne-am dat seama că pasiunea noastră pentru muzică a prins conturul unui moment de poveste. Timpul s-a scurs rapid, emoțiile au fost pe măsură, fericirea din inimi s-a sporit, iar noi ne-am îndeplinit scopul: o aducere-aminte a ceea ce este, de fapt, Crăciunul – celebrarea nașterii lui Isus. Rejoice, Christ is born!”
Iuliana-Monica Susanu a descris, la rândul ei, acest moment cu emoție: „Privind publicul am văzut fiecare lacrimă și fiecare zâmbet, iar asta m-a făcut să realizez că am reușit și de această dată să transmitem bucuria Crăciunului. Această conștientizare mă umple de o satisfacție greu de descris. Am trăit acest concert cu inima plină de emoții, de bucurie și de nostalgie, și sunt sigură că îmi voi aminti de acest moment mereu.” În același ton, colega noastră Delia Georgescu a surprins în câteva cuvinte simple, dar sincere, ceea ce ne unește pe toți: „Emoțiile se simt, nu se scriu, nu se vorbesc. De asta e aproape imposibil de descris în cuvinte ce îți provoacă muzica. Așa încât, când mi s-a propus să cânt alături de «Juvenes» la Concertul de Crăciun, nu am stat câtuși de puțin pe gânduri. Iar experiența trăită la repetiții și la concert, repertoriul, armoniile create de cele patru voci, rigurozitatea carismatică a dirijorului, marea de oameni care aproape că s-au călcat în picioare ca să ne asculte au avut asupra mea efect de piele de găină. Ce să zic… Concertu-i gata, Și ce iarnă e afară… Dacă v-a plăcut cântarea, Mai venim și-n altă seară!”
Dar dincolo de toate acestea, acest concert a purtat și o emoție aparte pentru cei care au crescut alături de „Juvenes Ecclesiae”. Sergiu Bisoc, unul dintre membrii cu cea mai îndelungată activitate, a mărturisit cu sinceritate: „În cei 18 ani petrecuți în această familie numită Juvenes Ecclesiae, am fost martor la o evoluție continuă a concertelor, a colindelor și a diversității repertoriului. Anul acesta, emoțiile au fost aproape ca la începuturi. După o pauză de trei ani, nerăbdarea de a cânta din nou în fața oamenilor a fost copleșitoare. Iar atunci când am fredonat Once Upon a December, un cântec care mi-a răscolit amintiri dragi din tinerețe, am simțit cum muzica devine puntea care leagă trecutul și prezentul, emoția și nostalgia.”
„Pentru mine, în această seară, «Juvenes» a fost mai mult decât un cor. A fost o punte între prezent și trecut, între mine și tatăl meu. El, cel care a fost cândva una dintre vocile corului mare al bisericii noastre, cel care venea acasă și cânta, singur, partea sa de bas. Îmi amintesc cum îl priveam cu mirare, copil fiind, neînțelegând ce anume încerca să cânte. Îl auzeam izolat, fără a înțelege bucuria lui. Nu percepeam cât de viu te poate face muzica. Nu înțelegeam că acele note, aparent simple și neînchegate, deveneau întregi doar atunci când toate vocile se uneau.
Astăzi, în timp ce cântam alături de colegii mei, l-am simțit lângă mine. Am înțeles de ce ochii i se luminau când cânta, de ce muzica era pentru el mai mult decât o pasiune. Era un fel de a se întâlni cu Dumnezeu. Și astăzi, cântând, am trăit același lucru. În cor, nu există singurătate. Vocile se caută, se sprijină și se împletesc într-un fel care îți atinge sufletul și îți șoptește că nu ești singur. Și în timp ce priveam oamenii cum băteau ritmul cântecului final cu aplauzele lor, am știut că acesta este momentul în care toate sufletele se unesc.”
„«Juvenes Ecclesiae» nu înseamnă doar muzică. Înseamnă trăire, înseamnă întâlnire. Întâlnire cu cei care ne ascultă, cu cei pe care i-am pierdut, cu cei care suntem. Înseamnă emoție pură, transmisă din inimă spre inimă. Concertul acesta a fost unic. Nu pentru că am cântat perfect. Nu pentru că biserica a fost plină. Ci pentru că am cântat cu sufletele noastre. Și pentru că, prin muzică, am simțit din nou prezența tatălui meu. Astăzi, mai mult ca oricând, «Juvenes» a fost puntea care ne-a unit pe toți – cei din cor, cei din biserică și cei care, deși nu mai sunt printre noi, continuă să trăiască prin cântec.”
Nu ar fi fost posibil să atingem aceste culmi fără dăruirea și talentul soliștilor noștri – Ionuț Ciobotaru, Roxana-Gabriela Cuffner, Monica-Iuliana Susanu și Sabina Gurgu – ale căror voci au fost lumina care a călăuzit seara. Mulțumim orchestrei „Tineri interpreți ieșeni” pentru magia creată, punându-și fiecare notă în slujba emoției. Prezentatorul nostru, Carmil-Georgio-Matia Chelaru, a fost liantul elegant al fiecărui moment, iar organistul Octavian Bisoc a adăugat acel substrat divin care a umplut spațiul catedralei cu profunzime. Și, nu în ultimul rând, mulțumim dirijorului nostru, Maximilian Husaru, inima acestei familii muzicale, cel care, prin mâinile sale, a legat vocile, instrumentele și emoțiile noastre într-un întreg ce va rămâne mereu în sufletele noastre. În seara aceasta, muzica ne-a făcut vii. (Ingrid Iacobuț pentru Ercis.ro)
