Ugo Vanni: Rugăciunea pe care ne-a învățat-o Isus: „Tatăl nostru”

20.12.2024, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut de curând cartea Rugăciunea pe care ne-a învățat-o Isus: „Tatăl nostru”, scrisă de Ugo Vanni și tradusă în limba română de Paula Bordei. Cartea apare în colecția „Spiritualitate”, în formatul 14×20, are 66 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 15 lei. Acesta este al optulea volum din seria de 8 care vor apărea în seria „Note despre rugăciune”, ediție îngrijită de Dicasterul pentru Evanghelizare, Secțiunea pentru problemele fundamentale ale evanghelizării în lume. Toate volume sunt prefațate de Papa Francisc. Redăm mai jos introducerea autorului.

„Tatăl nostru” s-a născut și s-a format în experiența Bisericii primare, iar o trecere în revistă a originii și dezvoltării sale timpurii ar putea fi edificatoare. Aceasta este ceea ce propunem, dar să detaliem. Găsim, la începutul secolului al II-lea, „Rugăciunea Domnului” deja în uz într-o formulare care corespunde celei actuale în liturgia Bisericii primare (cf. Didahia, 8, 3), unde începea și lectura „cvadruplă” a Evangheliei, adică a Evangheliilor după Marcu, Matei, Luca și Ioan. Folosirea simultană a Rugăciunii Domnului și citirea celor patru Evanghelii este semnificativă. Ea constituie punctul culminant al călătoriei unei tradiții multiple, care s-a dezvoltat pe fondul diferitelor evenimente și tensiuni – gândiți-vă doar la tensiunile din cadrul Bisericii pauline și al Bisericii ioanee – și care a înflorit în cursul secolului al II-lea în ceea ce a fost numită „marea Biserică”.

Care este călătoria pe care o parcurge Rugăciunea domnească în tradiția care s-a reunit în marea Biserică? Mai precis, având în vedere că Rugăciunea Domnului a fost văzută ca o sinteză a întregii Evanghelii (Tertulian), care este relația sa specifică cu „Evanghelia cvadruplă”? Un răspuns la această întrebare ne va permite să identificăm structura teologică și biblică care stă la baza Rugăciunii Domnului și ne va ajuta să o plasăm în mediul viu al Bisericii primare. Vom deriva un cadru de referință din aceasta și vom vedea, în primul rând, antecedentele din Marcu, apoi prezentarea sistematică a lui Matei, avântul lui Paul, accentuarea lui Luca și, în final, sinteza matură găsită în Ioan.