Conferința „1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea”

23.05.2025, București (Catholica) - În data de 22 mai 2025, s-a desfășurat un eveniment academic de excepție, de înaltă rezonanță istorică, teologică, spirituală și culturală: conferința „1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea: relevanță și reflecții contemporane”. Evenimentul a fost organizat de Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), prin Secția de Filozofie, Teologie și Psihologie a AOSR, împreună cu Academia de Științe Juridice din România și a avut loc la Palatul Parlamentului, în Sala „Mihai Viteazul”, începând cu ora 10.00. Au participat înalți reprezentanți ai Bisericilor creștine, teologi și istorici ai religiilor, atât din țară cât și din străinătate.
Evenimentul a fost deschis de către prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președinte AOSR, și moderat de prof. univ. dr. Mihai Bădescu, președintele Secției de Filozofie, Teologie și Psihologie a AOSR. Din partea Bisericii Romano-Catolice a participat pr. dr. Daniel Bulai, vicar episcopal, care a exprimat în plenul dezbaterii bucuria reală că un astfel de eveniment are loc în Palatul Parlamentului și a transmis următorul mesaj din partea Înaltpreasfinției Sale Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București:
„Conciliul de la Niceea, convocat în anul 325, a fost un răspuns istoric la dezbinarea teologică și eclezială din epocă. În fața rănilor adânci provocate de controversele ariene, Biserica a găsit în acel moment crucial resursele necesare pentru a afirma unitatea de credință în Isus Cristos, adevărat Dumnezeu și adevărat om, consubstanțial cu Tatăl. Această afirmație nu a fost doar un enunț doctrinar, ci un act de responsabilitate comunitară și de comuniune universală, în fața riscului fragmentării Trupului lui Cristos.
Astăzi, trăim o altă formă de dezbinare – poate nu teologică, dar cu atât mai dureroasă: o lume sfâșiată de războaie, violențe, ură și polarizare. De la Ucraina până în Orientul Mijlociu, de la conflictele deschise până la tensiunile din societatea noastră, asistăm la un proces de rănire continuă a umanității și, implicit, a unității visate de Cristos pentru noi. Trăim într-o epocă în care, din păcate, există puțină memorie, avem tehnologia, mass-media, canalele sociale: dar credința se transmite în primul rând pe baza experienței întâlnirii cu Cristos și a studiului Părinților și teologilor care au ca fundament Evanghelia.
În acest context, apelul la Conciliul de la Niceea nu este un simplu exercițiu de memorie istorică. Este o chemare la asumarea unei vocații teologice și morale: aceea de a fi constructori de unitate. Niceea ne amintește că unitatea nu este o realitate dată, ci un ideal ce trebuie apărat, construit și mărturisit, chiar cu prețul confruntării cu dificultăți, neînțelegeri sau opoziții. Conciliul de la Niceea a fost un act de curaj și de responsabilitate eclezială. Într-o lume în transformare, Biserica a răspuns provocărilor doctrinare și pastorale cu claritate, afirmând unitatea credinței în dumnezeirea lui Isus Cristos, exprimată în Crezul niceean, fundament al comuniunii noastre.
Invocăm binecuvântarea lui Dumnezeu asupra tuturor participanților și organizatorilor, și asupra lucrărilor acestui simpozion academic. Fie ca Sfântul Duh să lumineze inimile și mințile noastre, pentru ca împreună să dăm mărturie vie, în societatea în care trăim, despre credința noastră în Isus Cristos, Fiul Tatălui ceresc, Principele păcii și al unității”! (Pr. Daniel Bulai & AOSR.ro)