Matthew Levering: Teologia lui Robert Barron
02.09.2025, Târgu Lăpuș (Catholica) - La Editura Galaxia Gutenberg a văzut recent lumina tiparului cartea „Teologia lui Robert Barron”, scrisă de Matthew Levering. Cartea are 440 de pagini, format 13×20, și a fost tradusă de Dan Tomuleț. Ea poate fi comandată la prețul de 59 de lei de pe GalaxiaGutenberg.ro. Editura din Târgu Lăpuș a publicat mai multe cărți ale Episcopului Barron, care astfel este cunoscut și publicului român (inclusiv prin numeroasele videouri cu el traduse pe Cristofori.ro).
Autorul admite că inițiativa sa poate părea ciudată: „Oricine dorește să își facă o idee privitoare la punctele sale de vedere poate să îi citească lucrările sau să îi asculte videoclipurile și omiliile de pe YouTube. Cu siguranță, o carte scrisă de Barron este mai bună decât o carte scrisă despre Barron! în plus, Barron este încă în floarea vieții sale teologice, iar ideile lui ar putea continua să se dez¬volte.” Și totuși, Levering își argumentează proiectul: „Mai întâi, consider că viziunea teologică a lui Barron, așa cum a fost ea dezvoltată în ultimii trei¬zeci de ani, este profund instructivă. Spre deosebire de mulți alți teologi care se specializează pe niște domenii destul de înguste, el a scris despre aproape orice subiect teologic, putând astfel demonstra coerența doctrinei și a vieții catolice. Barron pledează cu forță în favoarea unei înțelegeri a realității centrată pe Dumnezeu, în care Dumnezeul Creator revelat în Scriptură se găsește într-o relație necompetitivă cu creaturile Sale…”
„În al doilea rând, la fiecare pas, opera lui Barron răspunde dificultăților actuale cu care se confruntă Biserica Catolică în multe părți ale lumii, dar mai ales în Occident. Prin¬tre aceste dificultăți se numără pierderea generalizată a credinței și, în consecință, incapacitatea de a transmite credința mai departe generațiilor viitoare. Neînțelegeri grave privitoare la credință îi afectează astăzi chiar pe catolicii care frecventează biserica. Există, de exemplu, o concepție larg răspândită printre catolici conform că¬reia credința în Dumnezeu nu reprezintă și un angaja¬ment rațional. Această idee este însoțită de pierderea încrederii în suveranitatea lui Dumnezeu, în Isus, ca Mântuitor universal, și în narațiunile Bibliei. Chiar mulți dintre catolici, ca să nu mai vorbim despre necatolici, consideră că tradiția si morala catolică nu sunt vredni¬ce de încredere. Nu este, așadar, surprinzător faptul că lumea catolică se confruntă cu lipsa vizibilă a vieții spiri¬tuale reale și cu o scădere a numărului de vocații preo¬țești, monastice și de căsătorie.”
„Urmarea căilor abordate de Barron în scrierile sale va ajuta teologia catolică de rang academic să contribu¬ie la inversarea acestei devitalizări a vieții catolice. Din păcate, o mare parte a teologiei de astăzi este motivată de probleme relativ periferice (periferice în cadrul larg al creștinismului), cum ar fi reconfigurarea repartiză¬rii puterii în Biserică. Teologii sunt instruiți să acorde prioritate apelului adresat Bisericii de a se «reforma și moderniza, cu scopul de a preveni erodarea gravă a numărului de membri [ai Bisericii]». Pe de altă parte, Barron înțelege că această eroziune va continua – așa cum o demonstrează și erodarea accelerată a numărului de membri din cadrul confesiunilor creștine care s-au «modernizat» cu mult timp în urmă – dacă credincioșii catolici nu pot oferi și nu pot constitui motive puterni¬ce pentru care oamenii ar trebui să aparțină Bisericii Catolice. Mai simplu spus, teologii trebuie să arate ce deosebește Biserica Catolică de altele și să explice de ce merită ca cineva să își dăruiască viața acestei căi distinc¬te. Această sarcină reprezintă tocmai subiectul asupra căruia își concentrează Barron activitatea sa teologică.”
Cartea, după o Introducere, are șase capitole cu următoarele titluri: Evanghelizarea, Teocentrismul, Cristocentrismul, Tradiția catolică, Viața morală și, respectiv, Viața spirituală, urmate de o Concluzie. În ea citim: „În viziunea lui Barron, lucrul de care are nevoie Biserica astăzi este o iubire dăruitoare de sine radicală, fără teama de a se face simțită în lume. Acesta este punctul central pe care sper că cititorii îl vor reține din explorarea teologiei lui Barron întreprinsă de mine. În slujba iubirii, Barron îi cheamă pe oameni să îl cunoască pe Dumnezeul necompetitiv, coinerent, revelat în Isus Cristos și dus mai departe în mod sacramental de tradiția catolică. Viața de ucenicie, de rugăciune și faptele milei decurg din teocentrismul trinitar și din cristocentrism și din tot ceea ce implică aceste lucruri. Scopul evanghelizării constă în răspândirea acestei vieți evanghelice. Teologia lui Barron are în vedere această revărsare a vieții divine, construirea unei împărății bazate pe iubire și pe reconciliere, mai degrabă decât pe puterea lumească.”
