Fericitul Cardinal Iuliu Hossu onorat în Catedrala Notre-Dame de Paris
24.09.2025, Cluj (Catholica) - În Anul 2025, dedicat în România Cardinalului Iuliu Hossu, în perioada 20-22 septembrie, printr-o serie de evenimente – organizate de Ordinariatul pentru credincioșii catolici ai Bisericilor Orientale rezidenți în Franța, Misiunea Greco-Catolică Română în Franța și Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla -, Fericitul Episcop greco-catolic martir a fost onorat la Paris, în Franța.
A încununat aceste zile de grație și lumină, în după-amiaza de duminică, 21 septembrie, Sfânta Liturghie Arhierească în limba română, în rit bizantin, concelebrată de Ierarhi greco-catolici români și de numeroși preoți, cu participarea unor Prelați francezi, în prezența unei mari mulțimi de credincioși români și francezi, în Catedrala Notre-Dame de Paris – un simbol al Franței și al Învierii (după ce a renăscut din cenușă), cu o istorie de aproape un mileniu din care de acum va face parte și acest moment de glorificare a Domnului, sub privirea și binecuvântare cerească a „Doamnei noastre”, profund iubită și venerată de Fericitul martir Iuliu Hossu: Preacurata Fecioară Maria.
Prin Ierarhii, preoții, persoanele consacrate și credincioșii ce au umplut Catedrala Notre-Dame la această Sfântă și Dumnezeiască Liturghie, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a rostit din nou, împreună cu Fericitul arhiereu Iuliu Hossu, de această dată în bucurie și cântec de preamărire a Domnului: „Credința noastră este viața noastră”. A celebrat Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, succesor pe scaunul episcopal al Fericitului Cardinal Iuliu Hossu. Au concelebrat Ierarhii: Preasfinția Sa Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, Preasfinția Sa Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic al Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de București, și Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop greco-catolic auxiliar de Alba-Iulia și Făgăraș. Răspunsurile liturgice le-a dat Corul „Angeli” al Catedralei greco-catolice din Cluj-Napoca, dirijat de prof. Angela David. Prin rugăciunea tuturor participanților, înălțată pe aripi de îngeri de cântul coriștilor, așa cum, la 1 iunie 2025, Bazilica San Pietro din Roma devenea asemenea Catedralei clujene „Schimbarea la Față” a Episcopului Iuliu Hossu, la fel în această zi Catedrala pariziană Notre-Dame a fost, pentru câteva ore, Catedrala din Cluj ce păstrează amintirea vocii Arhiereului Iuliu Hossu, continua sa chemare la credință. Această celebrare a fost „un vis împlinit”, a spus Preasfinția Sa Claudiu, o mărturie de credință a Bisericii Române Unită cu Roma de acum și din trecut, și, un semn de înviere a acestei Biserici prigonite, înviere despre care Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, închis fiind, prorocea în cartea Memoriilor sale.
Reuniți de dorința de a-l cinsti pe Cardinalul martir, s-au aflat în Catedrală Excelența Sa Ioana Bivolaru, ambasadorul României în Republica Franceză, alături de reprezentanți ai autorităților centrale și locale din România, precum și oficiali ai comunităților românești din diaspora. Între pelerinii din Eparhia de Cluj-Gherla – al cărei Păstor și Arhiereu a fost, mai bine de 5 decenii, Episcopul Iuliu Hossu -, s-au evidențiat surori ale Congregației Maicii Domnului (CMD) și ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare (OSBM), cu Maica Teodorina, Superioara generală a CMD și Maica Andreea, Superioara provincială a OSBM. De asemenea, la altar s-au aflat pr. Vasile Tofană, Vicarul general, împreună cu preoți și diaconi din Cluj-Napoca.
Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a început cuvântul de învățătură al celebrării mulțumind. A mulțumit Arhiepiscopului de Paris, Mons. Laurent Ulrich, și Ordinariatului pentru credincioșii catolici ai Bisericilor Orientale, Misiunii Greco-Catolice Române din Paris, pr. Mihai Marina, rector și paroh al acestei Misiuni, vice-rectorului, pr. Alin Cîndea (preot al Eparhiei de Cluj-Gherla misionar la Paris), voluntarilor, tinerilor, tuturor celor care s-au preocupat de organizare. Pe drumul trăirii și celebrării Anului dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, acest moment din Catedrala Notre-Dame Preasfinția Sa Claudiu l-a descris ca „important” în primul rând prin legătura strânsă care există între Biserica Greco-Catolică din România și Biserica Catolică din Franța.
A evocat, exemplificând, cuvintele Cardinalului Jean-Marie Lustiger, Arhiepiscop de Paris, rostite în 12 mai 1996, când Preafericirea Sa Lucian Mureșan, Mitropolitul Bisericii Greco-Catolice din România și Episcopii greco-catolici români celebrau pentru prima dată Sfânta Liturghie în rit bizantin, în limba română, în Catedrala Notre-Dame (cu ocazia semicentenarului înființării, la Paris, a Misiunii Române). Cardinalul Lustiger -, la origine evreu polonez, a cărui mamă a murit în lagărul de concentrare de la Auschwitz – își exprima atunci profunda admirație pentru Biserica Greco-Catolică din România, considerând-o, pentru că nu a putut fi distrusă de „un gigant ateu ca și regimul comunist”, un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu (făcând o paralelă și cu Evanghelia orbului din naștere: Ioan 9,1-3). „La fel aș spune și eu”, a continuat Preasfinția Sa Claudiu: „Astăzi îl celebrăm pe Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, care a fost trimis în temniță, care a fost omorât, s-a încercat suprimarea memoriei lui, suprimarea lui fizică. Și iată că peste ani noi îl celebrăm în Anul dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, aici în Catedrala Notre-Dame din Paris”. A indicat apoi semnele ce au rezistat incendiului care a mistuit, la 15 aprilie 2019, Catedrala Notre-Dame: „Crucea, Cununa de Spini a Mântuitorului și Maica Sfântă. Acestea sunt lucrurile importante din viața noastră”, a spus. Crucea – care trebuie dusă împreună cu Cristos, spinii – durerile, încercările ce trebuie trăite în unire cu Cristos, și, Maica Sfântă – ocrotitoarea Bisericii și a fiecăruia în parte. Acestea sunt semnele și din viața Cardinalului Iuliu Hossu, a cărui fidelitate în credință a rămas neclintită, în pofida suferințelor și a ispitelor la care a fost supus. Această fidelitate a pus-o în lumină Episcopul de Cluj-Gherla, ca pe o chemare și a prezentului, pentru ca „planul lui Dumnezeu să se împlinească și prin noi”.
A spus, parafrazând motto-ul vieții Cardinalului Iuliu Hossu: „Credința noastră este viața noastră. Cum să renunțăm la ea? De aceea, este un lucru extraordinar că noi celebrăm astăzi într-o Catedrală renăscută ca și Biserica noastră, renăscută ca și voi toți. Noi toți suntem martorii minunilor lui Dumnezeu. Martorii lucrurilor minunate pe care Dumnezeu le face pentru noi. (…) De aceea cântăm: «Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale, / Că noi suntem fiii lacrimilor tale». Să învățăm de la înaintașii noștri. Noi nu îl celebrăm pe Iuliu Hossu ca pe un om politic, un om important al țării, al Bisericii, ci celebrăm minunile pe care Dumnezeu le-a făcut în viața lui. Și dacă le-a făcut în viața lui, le poate face și în viața noastră. Aceasta este măreția Anului dedicat Cardinalului Iuliu Hossu.”
La încheierea Sfintei Liturghii au fost aduse mulțumiri. Mons. Olivier Ribadeau Dumas, rectorul Catedralei Notre-Dame, a mărturisit că este „fericit” să se roage împreună cu cei prezenți în această Catedrală, care „este a Arhiepiscopului de Paris, dar și a Ordinariului catolicilor orientali”. L-a salutat cu afecțiune pe Episcopul Hugues de Woillemont, Vicar general al catolicilor orientali din Franța, de asemenea, pe Episcopul Pascal Gollnisch (care s-a retras din această funcție cu puțin timp în urmă). I-a salutat pe pr. Dominique Catta, Vicar general al Arhidiecezei Parisului, și pe pr. Philippe Brizard, protonotar apostolic, amintind legătura care există între Biserica Catolică din Franța și cea din România și prin Fericitul Vladimir Ghika, acest „preot din Paris care și-a dat viața și pentru Biserica din România” și este invocat în rugăciunea zilnică din Catedrala Notre-Dame. Mărturisind „cât de mult Biserica voastră este prezentă în inimile noastre”, a reafirmat unitatea Bisericii care „trăiește prin cei doi plămâni ai săi: ai Occidentului și cei ai Orientului” (cf. Sf. Papă Ioan Paul al II-lea). A încheiat cu un gând de recunoștință: „Vă mulțumesc pentru că ați locuit și animat această Catedrală în cele câteva ore, permițându-ne astfel să împărtășim aceeași bucurie și aceeași rugăciune cu Biserica voastră, cu poporul vostru, pentru pacea în lume și pentru mai marea glorie a lui Dumnezeu”.
A rostit un cuvânt de încheiere și gratitudine, „în numele tuturor celor care au pregătit și s-au rugat pentru acest eveniment”, și pr. Mihai Marina, rectorul Misiunii Greco-Catolice Române din Paris. A mulțumit Diecezei de Paris și capitlului Catedralei Notre-Dame „pentru că ne-au primit în acest loc atât de încărcat de credință și istorie”. A mulțumit Ordinariatul pentru catolicii orientali din Franța, în special Arhiepiscopului de Paris, ES Laurent Ulrich, „pentru sprijinul și bunătatea sa”. A mulțumit Vicarului său general, Episcopul Hugues de Woillemont, „pentru prezența sa fraternă”. A mai spus: „În acest moment special, rugăciunile și gândurile noastre de recunoștință filială se îndreaptă către Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, precum și către toți Episcopii prezenți”. A mulțumit pentru participare și Episcopului Matthieu Rougé de Nanterre, autorităților, tuturor celor care au venit „din România, Belgia, Anglia”, persoanelor consacrate.
A mulțumit cu multă afecțiune coriștilor din Corul Angeli, cărora le-a spus: „Ascultându-vă în această Catedrală magnifică, nu știam unde ne aflăm, în cer sau pe pământ. Poate că picioarele ne-au rămas pe pământ, dar sufletele noastre erau cu siguranță în cer”. A încheiat reamintind ocazia acestui eveniment: celebrarea Anului Cardinal Iuliu Hossu, „Fericitul Cardinal și martor strălucitor al credinței în vremuri de persecuție, care ne-a lăsat o moștenire spirituală imensă, rezumată în cuvintele sale simple, dar profunde. Fie ca exemplul său să ne inspire astăzi și întotdeauna să ne trăim pe deplin credința în dragostea lui Cristos și în slujba Bisericii”. Celebrarea s-a încheiat cu acordurile Imnului Anului „Cardinal Iuliu Hossu”, ce însoțeau ieșirea în procesiune, printre credincioși, a Ierarhilor, preoților, diaconilor din nobila Catedrală expresie a profundei venerații a francezilor față de Preacurata Fecioară Maria: Catedrala „Doamna noastră” – Notre-Dame de Paris.
