Biblia Prieteniei. 1. Texte din Torah/Pentateuh comentate de evrei și de creștini
03.11.2025, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: Biblia Prieteniei. Texte din Torah/Pentateuh comentate de evrei și de creștini, scrisă de Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini, coord., și tradusă în limba română de pr. Cristian Bulai și Cătălina Popescu. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în formatul 17×24, are 288 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 40 lei.
Un comentariu al Bibliei scris la mai multe mâini, de evrei și de creștini, reprezintă, în peisajul italian, și nu numai, o noutate. În acest moment istoric, marcat de revenirea prejudecăților antisemite și de o creștere a ignoranței textului biblic, o colaborare între cercetători ai celor două religii monoteiste care împărtășesc aceeași Biblie este un semn de prietenie. Proiectul Biblia Prieteniei are scopul de a face plăcută lecturarea Bibliei și de a promova dialogul între cele două religii, evrei și creștini, pentru prima dată într-un mod atât de amplu și printr-o lucrare dedicată textului fondator. Așa cum a spus Papa Francisc reprezentanților celui de-al V-lea Congres Eclezial Național de la Florența, pe 10 noiembrie 2015, „modul cel mai bun de a dialoga nu este acela de a vorbi și de a discuta, ci de a face ceva împreună, de a construi împreună, de a crea proiecte: nu singuri, între catolici, ci împreună cu toți cei care au bunăvoință”.
După câteva introduceri adecvate cu caracter general și noi introduceri originale pentru fiecare dintre primele cinci cărți ale Bibliei (Torah sau Pentateuh), treizeci și cinci de exegeți comentează – dată fiind imposibilitatea practică de a comenta, deocamdată, întreaga Torah – pasaje alese dintre cele mai importante. Alegerea pericopelor și lista cercetătorilor evrei și creștini consultați au fost stabilite de cei doi coordonatori, astfel încât să ofere voce diferitelor tendințe interpretative, atât din ambientul iudaic, cât și din cel creștin (în cazul acestora din urmă incluzând și perspective interconfesionale, cu cercetători nu doar catolici). Biblia Prieteniei se naște, așadar, din întâlnirea a două realități: dragostea pentru Davar (Cuvântul lui Dumnezeu) și prietenia dintre evrei și creștini. De milenii, evreii și creștinii au citit și au meditat asupra Bibliei separat. De câteva decenii, aceștia au început un parcurs de dialog pentru a depăși ura și neînțelegerile. Acum este posibil să înceapă să citească Biblia împreună.
Ce se întâmplă dacă evreii și creștinii citesc Biblia împreună? În paginile biblice găsim acțiuni și cuvinte, gânduri și sentimente, lamentații și invocații, bucurie și disperare, tristețe și consolare, fidelitate și trădări, alianțe și înfrângeri, pace și război, iubire și moarte, bărbați și femei așa cum ar trebui să fie, cum sunt și cum vor fi în timpurile viitoare. Viețile noastre temporale și efemere sunt confruntate cu Eternul, care este dincolo de spațiu și de timp. Scopul acestei inițiative nu este însă de a ajunge la o lectură unificată a Bibliei, în care diversitățile să se amestece până la dispariție, ci este acela de a se cunoaște mai bine unii pe alții și de a înțelege mai bine lecturile și interpretările reciproce, acceptând că acestea pot fi diverse. Fiecare autor și fiecare autoare a urmat propria metodă de lectură: printre ei se numără rabini și preoți, bibliști și bibliste, filosofi și filosoafe, istorici și istorice, literați și literate, psihologi și psihanaliste, dar și persoane care activează în alte domenii, care studiază cu pasiune și cu regularitate Scripturile.
Nu tuturor le vor plăcea textele comentariilor, însă și din aceasta putem învăța ceva: armonia nu constă în a fi de acord asupra tuturor lucrurilor, ci în a accepta să fii în dezacord, fără ca diversitatea opiniilor și a viziunilor să devină o sursă de criză. În plus, această primă culegere de texte nu are în niciun fel pretenția de a fi exhaustivă, ci constituie începutul unui parcurs care va putea fi preluat de alții în alte circumstanțe. Intenția noastră este de a continua cu celelalte corpuri scripturistice. (Marco Cassuto Morselli – Giulio Michelini)
