Comisia Biblică Pontificală: Poporul evreu și sfintele sale Scripturi în Biblia creștină
16.12.2025, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: „Poporul evreu și sfintele sale Scripturi în Biblia creștină”, scrisă de Comisia Biblică Pontificală și tradusă în limba română de pr. dr. Ștefan Lupu. Cartea apare în colecția „Magisterium”, în formatul 14×20, are 202 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 25 lei.
Timpurile moderne i-au determinat pe creștini să devină mai conștienți de legăturile frățești care îi unesc strâns cu poporul evreu. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945), evenimente tragice sau, mai exact, crime abominabile au supus poporul evreu unui calvar de o gravitate extremă, care a amenințat însăși existența, în mare parte, a Europei. În aceste circumstanțe, unii creștini nu au dat dovadă de rezistența spirituală pe care ar fi trebuit să o așteptăm de la ucenicii lui Cristos și nu au luat inițiativele corespunzătoare. Alți creștini, pe de altă parte, și-au oferit cu generozitate ajutorul evreilor aflați în dificultate, adesea cu riscul propriei vieți. În urma acestei imense tragedii, apare necesitatea ca creștinii să aprofundeze problema relației lor cu poporul evreu. Un mare efort de cercetare și reflecție a fost deja făcut în această privință. Comisia Biblică Pontificală a considerat oportun să contribuie la acest efort, în limitele competenței sale. Aceasta nu permite, desigur, Comisiei să ia poziție asupra tuturor aspectelor istorice sau actuale ale problemei; prin urmare, se limitează la punctul de vedere al exegezei biblice, în stadiul actual al cercetării.
Întrebarea este: ce relație stabilește Biblia creștină între creștini și poporul evreu? La această întrebare, răspunsul general este clar: între creștini și poporul evreu, Biblia creștină stabilește relații multiple și foarte strânse, și aceasta din două motive: în primul rând, pentru că Biblia creștină este compusă, în mare măsură, din „Sfintele Scripturi” (Rom 1,2) ale poporului evreu, pe care creștinii le numesc „Vechiul Testament”; apoi, pentru că Biblia creștină include, pe de altă parte, un set de scrieri care, exprimând credința în Isus Cristos, îl plasează pe acesta din urmă în strânsă relație cu Sfintele Scripturi ale poporului evreu. Acest al doilea set de scrieri este cunoscut sub numele de „Noul Testament”, expresie corelativă la „Vechiul Testament”.
Existența unor relații strânse este incontestabilă. Cu toate acestea, o examinare mai atentă a textelor arată că acestea nu sunt relații simple, ci, dimpotrivă, prezintă o mare complexitate, variind de la un acord perfect în unele puncte la mari tensiuni în altele. Prin urmare, este necesar un studiu atent. Comisia Biblică a consacrat ultimii ani acestui lucru, iar rezultatele, care în mod evident nu au pretenția de a fi epuizat subiectul, sunt prezentate aici în trei capitole. Primul, fundamental, constată că Noul Testament recunoaște autoritatea Vechiului Testament ca revelație divină și nu poate fi înțeles fără relația sa strânsă cu acesta și cu tradiția iudaică care l-a transmis. Al doilea capitol examinează apoi, într-o manieră mai analitică, modul în care scrierile Noului Testament preiau conținutul bogat al Vechiului Testament, ale cărui teme fundamentale le reiau, privite în lumina lui Isus Cristos. Al treilea capitol, în sfârșit, consemnează atitudinile foarte variate pe care scrierile Noului Testament le exprimă cu privire la evrei, imitând în acest sens chiar Vechiul Testament. Comisia Biblică speră, în acest fel, să facă să avanseze dialogul dintre creștini și evrei, în claritate, stimă și afecțiune reciprocă.
