Hramul Catedralei Sfântul Iosif din București
21.03.2026, București (Catholica) - În fiecare an, data de 19 martie marchează, la nivelul Bisericii Catolice, marea Solemnitate a Sfântului Iosif, soțul Preacuratei Fecioare Maria, iar la nivel local, hramul Catedralei romano-catolice omonime din București, construită între anii 1875-1884 prin grija și dăruirea primului Arhiepiscop de București, ÎPS Ignazio-Felice Paoli.
Anul acesta, sărbătoarea hramului Catedralei Sfântul Iosif din București a fost celebrată printr-o Sfântă Liturghie solemnă prezidată de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, alături de care au concelebrat ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București și PS Mihai Frățilă, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București, precum și Mons. Luca Caveada, consilier la Nunțiatura Apostolica din București. Lor li s-au alăturat un număr de aproximativ 40 de preoți din Capitală și împrejurimi, un mare număr de credincioși și persoane consacrate. Cu toții și-au exprimat bucuria pentru această sărbătoare frumoasă și binecuvântată care a avut în vedere nu numai Catedrala, ci și întreaga Arhidieceză de București, deoarece Catedrala Sfântul Iosif este capul și mama tuturor bisericilor din această parte a Bisericii. Corul Catedralei a animat solemn celebrarea Sfintei Liturghii, care a fost transmisă în direct la postul de televiziune catolică Angelus TV.
În cadrul cuvântului de învățătură, ÎPS Aurel Percă a subliniat câteva trăsături de caracter ale Sfântului Iosif, care, deși nu are niciun cuvânt consemnat în Evanghelie, vorbește prin intermediul faptelor sale de credință și iubire, prin caracterul său bun, asumat, fidel, ascultător și dedicat cu totul împlinirii voinței lui Dumnezeu: „Sfântul Iosif este omul tăcerii, al fidelității, al ascultării. Un om „drept”, spune Scriptura – adică un om bun, integru, fidel lui Dumnezeu în lucrurile simple ale vieții. El nu a predicat, nu a făcut minuni, nu a rostit niciun cuvânt consemnat în Evanghelii. Și totuși, viața lui a avut un rol decisiv în istoria mântuirii. Într-o lume în care suntem tentați să credem că valoarea vine din vizibilitate, din zgomot sau din realizări spectaculoase, Sfântul Iosif ne arată o altă cale: sfințenia tăcută, ascunsă, dar profund credincioasă.”
Sfântul Iosif ne învață și pe noi aceste lucruri și devine ocrotitor al Sfintei Familii de la Nazaret, al Sfintei Biserici și al fiecărui om în parte. Deși devoțiunea față de Sfântul Iosif era cunoscută în Biserică de multe veacuri, fiind recomandată de Sfinți precum Francisc de Assisi sau Tereza de Avila, anul 1870 aduce pentru Biserică proclamarea sa ca Patron al ei, datorită Papei Pius al IX-lea (1846-1878). Acest Papă, atent la semnele timpului și sensibil la provocările de care avea parte lumea și Biserica, a hotărât că Sfântul Iosif este cel mai potrivit pentru a fi model de credință și statornicie pentru credincioși, și ocrotitor al Bisericii, după cum a avut grijă și de Sfânta Familie.
„Și astăzi, Biserica are nevoie de această ocrotire. Trăim vremuri în care credința este pusă la încercare, în care valorile creștine sunt contestate, în care unitatea este amenințată. În astfel de momente, suntem invitați să ne întoarcem cu încredere la Sfântul Iosif. Așa cum odinioară a salvat Pruncul Isus de mâinile lui Irod, tot așa astăzi apără Biserica de tot ceea ce o amenință. Dar această ocrotire nu este doar la nivel mare, universal. Ea începe cu fiecare dintre noi. Pentru că Biserica suntem noi”, a subliniat Arhiepiscopul de București.
ÎPS Aurel Percă a subliniat că devoțiunea față de Sfântul Iosif nu trebuie să rămână doar o tradiție sau o practică exterioară, ci trebuie devină un mod de viață. „A-l cinsti pe Iosif înseamnă a trăi în tăcere interioară, așa cum a trăit el, a fi fideli în lucrurile mici, a avea încredere în Dumnezeu chiar și când nu înțelegem și a ne îndeplini datoriile zilnice cu responsabilitate și iubire. Sfântul Iosif rămâne un sfânt iubit tocmai pentru că este atât de apropiat de viața noastră. Nu ne impresionează prin spectaculos, ci prin fidelitate. Dumnezeu Tatăl l-a ales pe Iosif pentru a avea grijă de Fiul Său. Dacă Dumnezeu a avut încredere în el, cu atât mai mult putem avea și noi. Astăzi, în această sărbătoare, vă invit să faceți un gest simplu, dar profund: încredințați-i lui Sfântul Iosif viața voastră, familia voastră, Biserica noastră. Spuneți-i cu încredere: Sfinte Iosife, ai grijă de mine”.
Păstorul Arhidiecezei a amintit de situația tristă cu care continuă să se confrunte Catedrala din cauza clădirii din vecinătatea ei, și care de două decenii umbrește nu doar peisajul urban al Capitalei, ci și întreaga justiție din țară. Totodată, ÎPS Aurel i-a îndemnat pe toți cei prezenți să înalțe în continuare rugăciuni către Sfântul Iosif pentru cauza Catedralei: „Sfinte Iosife, ai grijă de această Catedrală care este pusă sub ocrotirea ta. De peste 20 de ani un pericol mare o amenință. Te-am numit patronul misiunilor dificile și al situațiilor complicate. Ai grijă de această Casă a Domnului care îți este încredințată!” A fost evocată și amintirea Papei Francisc, care, în urmă cu 13 ani, și-a început slujirea Petrină în această solemnitate și, de la bun început, și-a încredințat activitatea ocrotirii Sfântului Iosif.
La finalul acestei sărbători, care devine o lumină în timpul Postului Mare, ÎPS Aurel Percă a transmis un gând de prețuire celor care poartă numele Sfântului Iosif și a mulțumit celor prezenți pentru participarea plină de însuflețire, iar înainte de binecuvântarea finală, toți cei prezenți au recitat împreună rugăciunea atribuită Papei Leon al XIII-lea – „La tine alergăm, Sfinte Iosife”, pentru ocrotirea Catedralei. Fie ca Sfântul Iosif, omul care vorbește despre credința sa prin fapte, să ne mijlocească și nouă harurile de care avem nevoie pentru a trăi cu fidelitate și angajare propria noastră credință. (Pr. Andrei Dumitrescu pentru ARCB.ro)
