Instrucţiunea despre „Iubirea lui Cristos pentru migranţi”

14.05.2004, Vatican (Catholica) - În această dimineaţă, în Biroul de presă al Sfântului Scaun, a fost prezentată Instrucţiunea Consiliului Pontifical pentru Asistenţa Pastorală a Migranţilor şi Itineranţilor, intitulată „Erga migrantes caritas Christi” (Iubirea lui Cristos pentru migranţi). Documentul publicat în engleză, spaniolă, germană, franceză, italiană şi portugheză a fost aprobat de Sfântul Părinte la 1 mai, în sărbătoarea Sfântului Iosif Muncitorul, şi este semnată de Cardinalul Stephen Fumio Hamao şi de Arhiepiscopul Agostino Marchetto, preşedintele respectiv secretarul Dicasterului. Documentul constă dintr-o introducere, patru părţi, o concluzie şi o anexă.

Introducerea vorbeşte despre „Fenomenul migraţiei astăzi”. Cele patru părţi sunt intitulate după cum urmează: „Migraţia, semn al timpurilor şi grijă a Bisericii”; „Migranţii şi asistenţa pastorală a primirii lor”; „Operatorii într-o asistenţă pastorală a comuniunii”; şi „Structurile asistenţei pastorale misionare”. Încheierea, „Misiunea universală”, este urmată de o anexă, „Reglementări pastoral-juridice”, care include datoriile operatorilor în asistenţa pastorală şi ale diferitelor organizaţii eclesiale ce interacţionează cu migranţii. În prezentarea documentului, Cardinalul Hamao şi Arhiepiscopul Marchetto scriu: „Luând în considerare noile valuri de migrare şi caracteristicile acestora, Instrucţiunea ‘Erga migrantes caritas Christi` urmăreşte să actualizeze asistenţa pastorală a migraţiei, la 35 de ani de la publicarea documentului Motu Proprio al Papei Paul al VI-lea intitulat ‘Pastoralis migratorum cura` şi a Instrucţiunii Congregaţiei pentru Episcopi ‘De pastorali migratorum cura` (‘Nemo est`).”

„Compoziţia migraţiei de astăzi solicită o viziune ecumenică a fenomenului din cauza prezenţei a numeroşi migranţi care nu sunt în deplină comuniune cu Biserica Catolică. Se impune de asemenea necesitatea dialogului inter-religios datorită creşterii numărului de migranţi ce ţin de alte religii, în special musulmani, în ţări tradiţional catolice, şi invers.” Instrucţiunea subliniază nevoia de „promovare de acţiuni pastorale care să fie atât fidele tradiţiei cât şi deschise spre noi orizonturi. Aceasta înseamnă structuri pastorale care să fie de asemenea apte să garanteze comuniunea dintre agenţii pastorali din domeniul migraţiei şi Ierarhia locală din ţara primitoare.”

Noul document vorbeşte şi despre „integrarea structurilor pastorale (a celor existente şi a celor propuse) şi includerea eclezială a migranţilor în asistenţa pastorală ordinară, într-un spirit de respect deplin a legitimei lor diversităţi şi a patrimoniului lor spiritual şi cultural”. Şi documentul continuă: „O astfel de integrare este o condiţie esenţială pentru ca asistenţa spirituală, pentru şi cu migranţi, să devină o expresie semnificativă a Bisericii Universale şi ‘missio ad Gentes`.”