Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop va fi expus la Vatican
11.03.2004, Iaşi (Catholica) - La Mănăstirea Putna a început de puţin timp restaurarea celei mai valoroase broderii bizantine din România. Este vorba de acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, piesa terminată la anul 1477 şi care, până în prezent, s-a aflat în colecţia Mănăstirii Putna. Broderia va fi expusă la Sfântul Scaun în data de 30 septembrie 2004, într-o expoziţie mai amplă organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor, în cadrul manifestării intitulate „Ştefan cel Mare, punte între Orient şi Occident”. Această restaurare este realizată de specialişti de la Muzeul Naţional de Artă al României şi de la Complexul Muzeal Bucovina – Suceava, sub coordonarea restauratoarei Ileana Creţu, de la Bucureşti.
Emil Ursu, director executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Suceava, declară, după cum putem citi pe situl MMB.ro, că această piesă este cunoscută mai ales în lumea ştiinţifică şi mai puţin de oamenii obişnuiţi, motiv pentru care este timpul ca un segment cât mai larg de public să cunoască această piesa. În ceea ce priveşte starea actuala a acoperământului de mormânt al Mariei de Mangop, Emil Ursu a declarat că nu este îmbucurătoare, dar se pare ca până în data de 20 august 2004 lucrările de restaurare vor fi finalizate. După ce va fi expusă la Sfântul Scaun, broderia va reveni la Muzeul Mănăstirii Putna.
În ceea ce priveşte istoricul acestei broderii, acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop (190×102 cm) (fiica lui Ioan Olobei şi a Mariei Asan Paleolog, şi a doua soţie a lui Ştefan cel Mare) a fost terminat la data de 19 decembrie 1477, probabil în atelierul Mănăstirii Putna. Constantin Rezachievici considera în anul 2003 (la Sesiunea Naţională de Comunicari „Artă şi civilizaţie medievală”, organizată la Suceava), pe baza analogiilor cu piese moscovite, că a fost lucrat de către una dintre surorile lui Ştefan cel Mare într-un atelier din Rusia. Teoria a fost infirmată de buletinele de analiză pe fir efectuate în 2004. Informaţia provine de pe situl Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
