Limpezirea unei probleme în BOR
22.02.2004, Cluj-Napoca (Catholica) - În numărul pe luna februarie al revistei Renaşterea a Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, Radu Preda semnează un articol în care, printre problemele dezbătute, o atinge şi pe cea privind implicarea preoţilor în politică. În opinia sa, decizia Sfântului Sinod a adus o limpezire.
„În primăvara lui 1998, Arhiepiscopului Bartolomeu Anania a chemat la implicarea specifică a Bisericii în viaţa politică, ca un semnal de alarmă pentru clasa diriguitoare care, atunci ca şi acum, lăsa impresia că lucrează mai mult pentru sine şi mai puţin, sau chiar deloc, pentru cei care o aleg”, scrie Radu Preda în articol, citat de buletinul Viaţa Cultelor. „Ulterior (februarie 2000), Sfântul Sinod al B.O.R. a îngăduit candidarea preoţilor la funcţii politice numai în calitate de independenţi şi numai cu acordul Episcopului sub a cărui autoritate se află, şi de asemenea cu suspendarea de la parohie pe durata mandatului. Chiar dacă numărul preoţilor ce au ocupat funcţii publice în urma alegerilor din 2000 este redus, chestiunea limitelor implicării politice a Bisericii a rămas nelimpezită. În plus, nu toţi clericii implicaţi politic au rămas independenţi, prestaţia lor publică reuşind să polarizeze opiniile şi atitudinile. Realitatea exerciţiului politic a arătat că iconomia sau compromisul nu pot ţine loc de strategie pastoral-misionară pe termen lung. Aşa se explică de ce, după un deceniu şi jumătate, era aşteptat un răspuns definitiv. Acesta a fost dat la ultima şedinţă a Sfântului Sinod (din 10-12 februarie 2004).”
„Cu unanimitate a fost aprobată o hotărâre potrivit căreia toţi clericii care deţin funcţii sunt chemaţi, prin apelul la canoanele Bisericii, să se retragă din viaţa politică. În perspectiva alegerilor de anul acesta, le este interzis să candideze, independent sau pe listele unui partid. Hotărârea sinodală este lipsită de echivoc şi reprezintă, eclesiologic vorbind, revenirea la principiile de bază ale identităţii ortodoxe. Ea se alătură hotărârilor similare luate de Sinodul grec la începutul anilor `80 şi de Sinodul rus în anul 2000 prin aprobarea Documentului de gândire socială ortodoxă. Gestul Sinodului de la Bucureşti este cu atât mai salutar cu cât au crescut în ultimele luni presiunile din partea partidelor de înregimentare politică a clericilor. Recenta decizie sinodală limpezeşte rolurile şi este astfel o garanţie de libertate interioară faţă de orice guvernare, de azi sau de mâine, dorind să deschidă în acelaşi timp calea unei colaborări parteneriale şi transparente cu puterea profană. Excluderea slujitorilor altarelor din mecanismul politic readuce în centrul atenţiei rolul potenţial al laicatului ortodox. Implicarea specifică a corpului eclesial în politică nu poate să prindă contur decât printr-un laicat pe măsură, iar nu prin deturnarea preoţiei sacramentale de la rosturile ei.”
