Biserica şi societatea
10.02.2004, Bucureşti (Catholica) - Astăzi, la Hotel Intercontinental din Bucureşti a avut loc o masă rotundă organizată de Fundaţia Horia Rusu, pe tema „Biserica şi societatea. La masa rotundă au luat cuvântul, printre alţii, Gabriel Andreescu, membru al Asociaţiei pentru apărarea drepturilor omului în România; Nicolae Bordasiu, preot la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti; Ion Caramitru, preşedinte UNITER şi fost ministru al Culturii şi Cultelor; Mircea Coşea, directorul Departamentului pentru Integrare Europeană; Iustin Marchiş, preot de la Biserica Stavropoleos; Laurenţiu Moisin, preşedinte al Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi Greco-Catolici; Zsolt Szilagy, deputat UDMR.
Dezbaterile au fost moderate de analistul politic Dan Pavel şi de istoricul Adrian Cioroianu, lector universitar la Facultatea de istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Printre temele abordate s-a numărat: raportul dintre biserică şi stat – preotul ca funcţionar de stat sau ca reprezentant al comunităţii?; raportul dintre Biserică şi politică; retrocedarea proprietăţilor, care este o problemă a tuturor bisericilor şi cultelor din România post comunistă; biserica şi integrarea europeană; rolul moralei creştine în reuşita reformei; ortodoxism şi modernitate.
„Raporturile complexe dintre religie şi societate, dintre biserică şi stat, dintre diferitele biserici, sunt viciate în România de moştenirea ambiguă a comunismului, de modul (moral sau imoral, legal sau ilegal, european sau balcanic) în care actorii politici au înţeles să răspundă provocărilor prezentului. Restituirea proprietăţilor bisericeşti, colaborarea feţelor bisericeşti cu Securitatea, implicarea preoţilor în problemele comunităţilor locale sau în activitatea politică, definirea poziţiilor diferitelor comunităţi religioase din România faţă de includerea în Constituţia UE a referinţelor la caracterul creştin al viitoarei Europe, sunt probleme cruciale, care au rămas nediscutate din lipsă de timp sau de toleranţă”, afirmă organizatorii mesei rotunde, într-un comunicat.
În intervenţia sa, Laurenţiu Moisin a afirmat că retrocedarea proprietăţilor Bisericii a fost blocată de preşedintele Iliescu, prin faptul că mai întâi a fost reabilitată Biserica greco-catolică şi abia apoi s-a pus problema retrocedării proprietăţilor, prin instituirea Comisiei de dialog, o Comisie care se pare că nu funcţionează: până acum, în cadrul Comisiei, au fost retrocedate Bisericii greco-catolice doar 11 lăcaşuri de cult. Din 1989 şi până astăzi, din 2000 biserici numai 130 au fost retrocedate – cele mai multe din Banat, unele prin trecerea comunităţii în întregime, iar altele numai lăcaşul de cult. Moisin a amintit că Biserica greco-catolică a cerut slujirea alternativă în 300 de locuri, dar că propunerea nu a fost acceptată de Biserica Ortodoxă.
Tema retrocedării proprietăţilor Bisericii greco-catolice a fost subliniată şi de mesajul doamnei Cornea, citit de vicepreşedintele Fundaţia Horia Rusu. În mesajul său, dna Cornea a arătat că „problema retrocedării este interpretată de pe poziţii false”, fiind „esenţialmente o problemă de drept şi într-o măsură mult mai mică, o problemă interconfesională şi socială”. „Am convingerea că ea a fost voit deturnată de autorităţi spre interconfesional şi social din calcule politice nu tocmai greu de surprins”, afirmă dna Cornea în mesajul său. Pr. Marchiş, însă, a afirmat că problemele cu retrocedarea sunt probleme teologice, adică profesionale, şi că nu e bine să se amestece intelectualii în astfel de probleme. De asemenea, părintele a cerut să se facă legea cultelor, care ar reglementa mai bine situaţia.
Despre retrocedare a vorbit şi Zsolt Szilagy, care a numit naţionalizarea un furt şi a afirmat că numai 3% din imobilele revendicate au fost retrocedate. Szilagy a cerut „să se restituie istoria”, şi a propus să se facă o lege prin care 1% din impozitul pe profit al cetăţenilor, la libera lor opţiune, să fie destinat fie Bisericii fie unor fundaţii caritative. În plus, deputatul UDMR a subliniat că dacă ne orientăm spre Europa, ar trebui să clarificăm această problemă a proprietăţii care în Uniunea Europeană este foarte importantă, iar Uniunea nu va primi state unde proprietatea nu este sigură.
