Deschiderea Anului Ştefan cel Mare şi Sfânt la Vaslui
12.01.2004, Iaşi (Catholica) - În data de 10 ianuarie 2004, la Vaslui, s-a deschis Anul `Ştefan cel Mare şi Sfânt` – cu prilejul împlinirii la 2 iulie a 500 de ani de la moartea marelui voievod român -, aflăm de pe situl Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, www.mmb.ro. Manifestările au debutat la statuia ecvestră a voievodului din comuna Băcăoani, unde a fost evidenţiată semnificaţia zilei de 10 ianuarie 1475, când oştenii conduşi de Ştefan cel Mare au obţinut una dintre cele mai strălucite victorii împotriva turcilor conduşi de Soliman Paşa, la Podul Înalt.
După depunerea de coroane de flori la statuia lui Ştefan cel Mare din comuna Băcăoani, delegaţia prezidenţială s-a deplasat în Piaţa Civică din municipiul Vaslui, unde s-a săvârşit un Te-Deum de către un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, Preasfinţitul Ioachim, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Casian, Episcopul Dunării de Jos, şi Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului. La finalul slujbei, în faţa numeroaselor personalităţi religioase, culturale, istorice şi militare, şi a câtorva mii de oameni, au luat cuvântul preşedintele Ion Iliescu şi ministrul culturii şi cultelor Răzvan Theodorescu.
Preşedintele Ion Iliescu a subliniat personalitatea voievodului Ştefan cel Mare: „Este o datorie de onoare a tuturor românilor de pretutindeni să cinstim figura luminoasă a unuia dintre cei mai importanţi domnitori pe care i-au avut provinciile româneşti, obligate de vitregiile vremii să trăiască separat. Preluând domnia la 12 aprilie 1457, Ştefan cel Mare a reuşit pe parcursul celor 47 de ani cât s-a aflat pe tron, să facă din Moldova unul dintre statele cele mai dinamice şi mai vestite ale timpului său. Epoca lui Ştefan cel Mare este o pagină luminoasă şi glorioasă a istoriei noastre naţionale.”
„Marcând astăzi demararea acţiunilor din anul Ştefan cel Mare, dorim să readucem în memoria contemporanilor una dintre cele mai ilustre personalităţi ale poporului român. Abilitatea şi înţelepciunea deosebită cu care Ştefan cel Mare a condus politica ţării sale, taletul său diplomatic, calităţile militare, ştiinţa de a menţine un permanent echilibru între Marile Puteri care ameninţau existenţa Moldovei ca stat, au făcut din domnitorul român, chiar la vremea respectivă, o personalitate cunoscută şi respectată de către capetele încoronate ale Europei, atât prieteni, cât şi duşmani… Aşa cum scria unul dintre istoricii noştri, Ştefan cel Mare a fixat locul Moldovei în istoria politică şi spirituală a Europei veacului al XV-lea, şi putem spune că el ne-a integrat în Europa acelor vremuri.”
În continuare, ministrul culturii, Răzvan Theodorescu a elogiat de asemenea personalitatea acestui mare apărător al patriei şi al credinţei străbune: „Se împlinesc 529 de ani de când în părţile Vasluiului, nu departe de aici… la Podul Înalt, românii îndeplineau o mare misiune istorică şi eroică de apărare a continentului european. Urmaşii românilor de acum 529 de ani doresc să celebreze pe acest erou de legendă, pe acest prinţ cruciat, într-un an care îi este dedicat”. După cuvântul de deschidere rostit de preşedintele României şi de academicianul Răzvan Theodorescu, oficialităţile prezente au depus coroane de flori la statuia voievodului Ştefan cel Mare.
