Emigraţia: pericol al familiei creştine?
12.11.2003, Roman (Catholica) - Ultimul număr din acest an al revistei de spiritualitate Mesagerul Sfântului Anton, a franciscanilor minori conventuali, încheie seria dedicată familiei cu analizarea unui fenomen actual cu implicaţii majore pentru viaţa familiei din România: emigraţia. „Fenomenul emigraţiei nu este o realitate cu totul nouă, şi nici negativă. Biserica totuşi ia notă de amploarea acestei situaţii, întrucât doreşte binele integral al persoanei”. În faţa suferinţei familiilor despărţite din cauza emigraţiei, „Biserica suferă”.
Pr. Wilhelm Dancă semnează articolul „`Banii frumoşi` ai străinătăţii”. Prezentând poziţia Bisericii cu privire la imigraţie, pornind în principal de la Constituţia pastorală Gaudium et spes a Conciliului Vatican II, părintele vorbeşte apoi despre misiunea creştinului de a fi aproape de emigranţi, în primul rând punând în centrul atenţiei persoana, pentru a se ajunge la solidaritate. Părintele mai remarcă dificultăţile pe care le întâmpină familia creştină din România în trăirea propriei vocaţii tocmai din cauza exodului migrator: „deşi există legi care permit reîntregirea familiilor, sistemele şi instanţele occidentale ale organizării muncii conduc spre o permanentă şi forţată separare a soţilor.”
Chiar şi pentru familiile care s-au reîntregit există dificultăţi, şi pr. Dancă aminteşte aici lipsa posibilităţii de a le transmite copiilor limba şi cultura maternă: „părinţii emigranţi devin astfel neputincioşi în faţa unei situaţii în care şcoala şi societatea impun copiilor lor modele şi valori non integrate cu valorile familiale. Iar lucrul acesta dă naştere uneori la conflicte ce sfârşesc fie printr-o totală şi amară capitulare a părinţilor, fie printr-o totală separare a copiilor de părinţi, fiindcă şi-au însuşit o cultură diferită, incapabilă să asimileze valorile părinteşti.”
Obişnuitul articol pe teme medicale semnat de dr. Francisc Coşa semnalează unele probleme de acest gen pe care le ridică fenomenul emigraţiei, atrăgând atenţia că „sănătatea nu poate fi considerată un aspect marginal. Este vital să ne preţuim sănătatea, chiar şi în condiţii vitrege, cum sunt cele care apar în contextul emigraţiei”. Problemele semnalate ţin în primul rând de igiena personală, în privinţa căreia o parte dintre cei care emigrează au mari deficienţe, datorită lipsei educaţiei în acest domeniu; şi de alimentaţie, care diferă de cea a regiunii din care provin emigranţii, rezultând de aici o întreagă patologie digestivă.
Pe lângă interviul cu PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi şi responsabil cu problemele migranţilor în cadrul Conferinţei Episcopale Române, interviu publicat integral de Catholica, în cadrul acestei rubricii Dossier pe tema emigraţiei mai putem citi articolul semnat de Alois Gherguţ: „Fenomenul migraţiei sau exodul către un alt fel de tărâm al făgăduinţei”. În acest articol este definit fenomenul social al emigraţiei şi sunt explicate cauzele lui; de asemenea este prezentată o scurtă istorie a sa după cel de-al doilea război mondial. Alois Gherguţ abordează şi el emigraţia din perspectiva familiei: datorită îndepărtării de familie, fie sunt incluse alte persoane în viaţa afectivă, şi de aici pericolul disoluţiei propriei familii, fie este trecut pe primul plan câştigul material, „neglijând valorile spirituale care conferă persoanei un anumit echilibru interior”.
