Expoziţie Ştefan cel Mare la Vatican

27.09.2003, Roma (Catholica) - Răzvan Theodorescu, ministrul român al Culturii şi Cultelor, şi Mihail Dobre, ambasadorul României la Sfântul Scaun, au avut săptămâna aceasta, o serie de întâlniri diplomatice la Vatican. Ministrul Culturii şi Cultelor a acordat un interviu corespondentului Ziua la Vatican, Claudia Stănilă. Reproducem acest interviu.

ZIUA: Vă rog să ne descrieţi, pe scurt, principalele puncte din agenda dumneavoastră de lucru.
R.T: Am avut, marţi, o întâlnire cu Cardinalul Paul Poupard, omologul meu pentru cultură la Vatican. În cadrul convorbirilor purtate, am stabilit câteva acţiuni viitoare forte interesante. În toamna anului viitor, una din sălile Vaticanului va găzdui o expoziţie de artă dedicată lui Ştefan cel Mare. Expoziţia va fi compusă din numai trei piese: „Vălul funerar al Mariei de Mangop”, broderie funerară datând din 1477; tetraevangheliarul de la Humor, cu celebrul portret al lui Ştefan cel Mare îngenuncheat; şi steagul de luptă al domnitorului cu imaginea Sfântului Gheorghe – piese de excepţie ale patrimoniului naţional. Sperăm să fie expusă şi o scrisoare a lui Sixt al IV-lea, în care se evocă personalitatea marelui domnitor al Moldovei. Este o mare onoare pentru noi, Vaticanul organizând rareori astfel de expoziţii. Am discutat, de asemenea, cu Cardinalul Poupard posibilitatea unei colaborări pentru restaurarea operelor de artă şi pregătirea de specialişti în acest domeniu, ca şi al artei şi arheologiei creştine.

Miercuri, am participat la Conferinţa de la Grotta Ferrata, cu ocazia celebrării milenarului singurei abaţii ortodoxe din Occident – mănăstirea Grotta Ferrata, datând din 1004. Această mănăstire are un punct comun cu România, ţara noastră fiind singura ţară latină din Orient. Tocmai despre această unicitate am vorbit la Grotta Ferrata: „Ortodoxie şi catolicism la începuturile Europei creştine şi ale Europei Unite”. Sejurul la Vatican mi-a prilejuit şi o interesantă întâlnire cu Cardinalul Daoud, responsabil al Consiliului Pontifical pentru Bisericile Orientale, cu care am discutat problema proprietăţilor greco-catolice din România şi căruia i-am explicat implicarea mea în rezolvarea unor situaţii din Bihor şi Alba. Am avut, de asemenea, o întâlnire cu Cardinalul Walter Kasper, „ministru” al Guvernului de la Vatican, care răspunde de unitatea creştină, şi sper să pot organiza o vizită a Eminenţei sale în România. Ieri am discutat cu Arhiepiscopul Tauran (ministrul de Externe al Vaticanului) aspecte politice româno-vaticane, problema românilor din Italia, precum şi posibilitatea transformării vicariatului român într-un episcopat.

ZIUA: Având în vedere publicarea recentului studiu „România-Vatican – Relaţii diplomatice”, apărut sub îngrijirea dumneavoastră, cum vedeţi evoluţia relaţiilor diplomatice româno-vaticane?
R.T.: România este, la ora actuală, cel mai important partener ortodox al Vaticanului. Statul pontifical ne-a ajutat şi ne-a sprijinit întotdeauna.

ZIUA: În calitate de ministru al Culturii şi Cultelor, ce credeţi în legatură cu afirmaţia Papei Ioan Paul al II-lea: „Sinteza dintre cultură şi credinţă nu este doar o exigenţă a culturii, ci şi a credinţei. O credinţă care nu devine cultură este o credinţă doar pe jumătate receptată, gândită şi traită.”
R.T.: Sunt întrutotul de acord. O cultură fără religie nu devine niciodată o civilizaţie. Noi avem nevoie de religie. „Religio” vine din verbul latin „religare” – a aduna la un loc. Religia este formula prin care oamenii sunt adunaţi la un loc. Or, într-o societate ca cea de astazi, este greşit să se creadă ca Europa este formată doar dintr-un pol euroatlantic dominant. Există verticala euroatlantică, predominant protestantă şi catolică, şi „orizontala euromediteraneeana” – predominant catolică şi ortodoxă, iar în viitoarea construcţie a Europei această orizontala se deschide spre Islam.