Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România

29.03.2003, Bucureşti (Catholica) - La începutul lunii martie, Organizaţia Credincioşilor Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România şi-a schimbat denumirea în Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, informează buletinul „Viaţa Cultelor”. Modificare a fost înregistrată de către judecătoria Fălticeni, judeţul Suceava, bazându-se pe hotărârea din noiembrie anul trecut a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, prezidat de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Vlasie Mogârzan.

Conform datelor furnizate de „Viaţa Cultelor”, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România este autocefală şi organizată ca Mitropolie, cu o singură Episcopie la Adjud, o nouă Episcopie fiind în curs de organizare la Bacău. IPS Vlasie Mogârzan este secondat de cinci Episcopi. Mitropolia are circa 500.000 de credincioşi înregistraţi, dar, potrivit propriilor statistici, la slujbe şi la viaţa Bisericii participă peste un milion de creştini. Ea are 130 de preoţi de mir şi 60 de parohii (faţă de numai 36 înainte de decembrie 1989), răspândite pe teritoriul întregii ţări.

Mai mari sunt parohiile de la Covasna, Sibiu, Orăştie, Albac, Câmpeni. Pe lângă cele şapte mănăstiri pe care le aveau înainte de evenimentele din decembrie 1989, ortodocşii români de stil vechi şi-au construit după această dată încă 42 de schituri şi mănăstiri, dintre care sunt încă în curs de terminare mai puţin de jumătate. Între mânăstirile de călugări cea mai mare este cea de la Chilia Veche, cu 280 de monahi, avându-l ca stareţ pe părintele Dionisie. În Delta Dunării sunt patru schituri de călugări.

Mitropolitul de stil vechi Vlasie şi-a exprimat pentru „Viaţa Cultelor” speranţa că noua Lege a Cultelor, în curs de elaborare, va include Biserica pe care o păstoreşte între Cultele recunoscute din România. Deşi fostul Mitropolit al Moldovei şi viitor Patriarh, Justin Moisescu, admitea că Biserica de stil vechi “a păstrat credinţa curată, aşa cum s-a moştenit”, în ciuda ruperii ei din trupul Bisericii mame (în octombrie 1924, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a acceptat trecerea la calendarul gregorian, operată de autorităţile statului român cu puţin timp înainte), astăzi această Biserică figurează după unii teologi ortodocşi în rândul sectelor.