O pictură valoroasă într-o biserică catolică

16.10.2002, Gherla (Catholica) - În România, la ora actuală există doar trei tablouri semnate de celebru pictor flamand Rubens. În timp ce primele două, printre care un portret al Sfântului Ignaţiu de Loyola, se află în muzee, al treilea se află într-o biserică catolică dintr-un orăşel transilvănean. Este vorba de tabloul „Coborârea de pe Cruce”, aflat în Catedrala armeană din Gherla.

Acestui tablou, publicaţia Evenimentul Zilei i-a dedicat duminica aceasta un articol amplu, cu titlul „Rubens-ul armenilor din Gherla”. Tabloul celebrului pictor se află în grija micii comunităţi armene din localitate. Istoria lor este însă mult mai luminoasă decât prezentul. Plecaţi din ţinuturile natale la începutul secolului al XIII-lea, armenii, care avea averi frumoase, au construit oraşul Gherla unde s-au şi aşezat. La jumătatea secolului al XVIII-lea, armenii din Gherla, trecuţi la catolicism, şi-au construit o Catedrală în centrul oraşului.

„Construcţia Catedralei din centru a fost finalizată în 1804”, a declarat un armean citat de Evenimentul Zilei. „Atunci, bătrânii oraşului au hotărât să caute o pictură frumoasă pentru a o aşeza în spatele altarului.” Armenii, pe atunci foarte bogaţi, împrumutau adesea bani împăratului. În timpul unui astfel de împrumut, ca semn de mulţumire şi aflând că erau în căutarea unui tablou, împăratul Francisc I i-a invitat să îşi aleagă orice tablou din galeriile imperiale. Armenii au ales atunci „Coborârea de pe Cruce”.

Adusă la Gherla, pictura lui Rubens s-a dovedit a fi prea mică pentru a fi expusă în spatele altarului mare din Catedrala. Armenii au hotărât să construiască o capelă laterală special pentru tablou, pe care au numit-o „Capela Învierii”, unde au reprodus mormântul lui Isus, de aici începând în fiecare an procesiunea de Înviere. Astfel a ajuns în posesia acestei biserici un tablou estimat astăzi la nu mai puţin de 16 milioane de dolari.

Acelaşi amplu articol prezintă istoria zbuciumată a aceste pânze. Ea a fost pictată în jurul anului 1700. Pânza a ajuns la Roma, de unde a fost capturată în război de Napoleon Bonaparte. Tabloul a fost pus pe un vas urmând să fie dus în Franţa. Englezii au atacat vasul francez şi astfel pânza a ajuns în final la Londra. De acolo a ajuns în Austria, dată cadou împăratului. Nici în România soarta tabloului nu a fost mai calmă. În 1944, pictura a fost luată de trupele maghiare şi depozitată într-o mănăstire din Ungaria. În urma tratatului dintre România şi Ungaria, în 1952 tabloul a revenit în ţară, însă nu la proprietari, ci la muzeul din oraş. În final tabloul a ajuns la reparaţii la muzeul din Cluj, unde a fost uitat şi redescoperit după 1990, într-un depozit al Muzeului de Artă din Cluj.

La 22 decembrie 1999, într-o maşină specială şi cu escortă armată, tabloul a fost adus de la Cluj la Gherla, în seara de Crăciun a acelui an armenii având din nou bucuria de a-şi admira tabloul, la el acasă. Deşi valorează milioane de dolari, tabloul poate fi văzut gratuit de cei care trec prin Gherla.