Caritas in veritate: construirea unei lumi a justiţiei şi păcii
08.07.2009, Vatican (Catholica) - În cadrul audienţei generale de astăzi, desfăşurată în Aula Paul al VI-lea, Papa Benedict al XVI-lea a vorbit despre a treia sa enciclică, „Caritas in veritate”, prezentată oficial ieri. „Caritatea în adevăr este principala forţă în spatele unei dezvoltări autentice a persoanei şi a omenirii”, a explicat Sfântul Părinte. „Doar cu caritatea, iluminată de raţiune şi de credinţă, pot fi urmărite ţeluri de dezvoltare care au o valoare mai umană şi mai umanizatoare”.
Documentul „intensifică analiza şi reflecţia Bisericii pe teme sociale de interes vital pentru omenirea secolului nostru. În mod special se întoarce pe direcţia indicată de Papa Paul al VI-lea acum patruzeci de ani, în enciclica sa `Populorum progressio`.” Papa Benedict a continuat: „`Caritas in veritate` nu caută să ofere soluţii tehnice la enormele probleme sociale ale lumii moderne. […] Ce face este să amintească principiile fundamentale ce sunt indispensabile pentru construirea progresului uman în anii următori.” Printre aceste principii se subliniază „grija pentru viaţa omului, văzut ca centru al întregului progres; respectul pentru dreptul la libertate religioasă; … şi respingerea viziunii prometeice despre fiinţele umane, văzute ca unicii arhitecţi ai propriilor lor destine.”
„Este nevoie de oameni verticali, în politică dar şi în economie, de oameni cu adevărat preocupaţi de binele comun”, a mai spus Pontiful. Referindu-se apoi în mod special la „urgenţele mondiale”, Papa a vorbit despre nevoia urgentă de concentrare a „atenţiei publice pe drama foametei”, „pentru eliminarea cauzelor structurale ce o produc şi pentru promovarea dezvoltării agricole în ţările cele mai sărace”. „Economia are nevoie de etică pentru a funcţiona corect. Are nevoie să recupereze importanta contribuţie a principiului gratuităţii şi a `logicii dăruirii` în economie şi în piaţă, unde profitul nu poate să fie singura regulă. Dar aceasta se poate face doar prin angajamentul tuturor părţilor, economişti şi politicieni, producători şi consumatori, şi presupune o formare de conştiinţe capabile să întărească criteriul moral în elaborarea proiectelor politice şi economice.”
O altă necesitate, a continuat Sfântul Părinte, „este ca întreaga omenire să practice un stil de viaţă diferit, unul în care datoriile individuale faţă de mediu sunt legate de datoriile faţă de fiinţele umane, considerate în sine dar şi în relaţie cu ceilalţi”. În fine, „în faţa problemelor vaste şi profunde ale lumii de astăzi”, a spus el, „am indicat nevoia pentru o autoritate politică mondială, condusă de lege, una care respectă principiile subsidiarităţii şi solidarităţii şi care este ferm îndreptată spre atingerea binelui comun, respectându-se marile tradiţii morale şi religioase ale omenirii.” La final Papa le-a cerut credincioşilor să se roage ca „această enciclică să ajute omenirea să se simtă ca o singură familie, angajată în crearea unei lumi a justiţiei şi păcii”. A mai cerut rugăciuni pentru „şefii de stat şi de guvern de la G8, reuniţi acum la L`Aquila, Italia. Fie ca această importantă întâlnire mondială să genereze decizii şi directive care să servească progresului adevărat al tuturor popoarelor, în special al săracilor.”
