Simpozion dedicat Apostolului Românilor
20.09.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - În perioada 23-28 septembrie curent, la mânăstirea ortodoxă „Brâncoveanu” – Sâmbăta de Sus, din judeţul Braşov, se va desfăşura, cu binecuvântarea Î.P.S. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, simpozionul naţional „Sfântul Andrei, Apostolul românilor”. Simpozionul cuprinde două secţiuni, „Creştinismul în trecutul istoric al poporului român” şi „Viitorul creştinismului în România”.
În intenţia organizatorilor, prima secţiune are drept scop redescoperirea bazelor morale şi spirituale creştine ale devenirii românilor ca neam, redescoperirea creştinismului ca suflet al neamului românesc şi cultivarea sentimentului naţional în rândul tinerilor, prin cunoaşterea istoriei naţionale, mereu înfrăţită cu credinţa creştină. Cea de a doua secţiune vizează reducerea decalajului dintre nivelul de educaţie morală şi nivelul educaţiei ştiinţifice, tehnice şi economice, decalaj care naşte marile probleme ale societăţii româneşti: corupţia, drogurile, criminalitatea, avorturile etc. Organizatorii îşi propun de asemenea schiţarea unor proiecte de lege privind educaţia moral-religioasă, şi o pledoarie fermă pentru formarea unei concepţii de viaţă şi a unei moralităţi bazate pe Cuvântul lui Dumnezeu. Epicentrul dezbinării sociale, consideră ei, se află în inima omului, iar centrul de greutate al renaşterii morale şi spirituale nu este banul, ci omul. Iar omul nu poate schimba lumea decât schimbându-se pe sine.
Programul simpozionului este alcătuit astfel încât participanţii să poată asista la slujbele din mânăstire. Printre conferenţiari vor fi preoţi de la mai multe eparhii ortodoxe din ţară, arheologi şi istorici, profesori universitari, mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei Române pentru Cultură şi Ortodoxie şi ai Redacţiei revistei „Scara” şi, de asemenea, un greco-catolic, dr. Ioan Şoldu, cu două conferinţe, dintre care una are drept temă „Religia strămoşească la români”.
Tema este destul de sensibilă, pentru că dacă marea majoritate a istoricilor – laici şi ai Bisericii Ortodoxe – consideră Ortodoxia drept religie (confesiune) strămoşească pentru poporul român, există istorici greco-catolici care susţin că numai situaţia geopolitică vitregă a făcut ca românii „să cadă în mrejele Ortodoxiei greco-bizantino-slave” (Silvestru Augustin Prunduş, Clemente Plăianu, „Catolicism şi Ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite”, ed. Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1994).
