Romania, un „exemplu extrem” in blocarea retrocedarilor

19.07.2002, Bucureşti (Ziua) - Comisia pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE sau Comitetul Helsinki SUA, din care face parte si sotia ex-presedintelui american Hillary Clinton, influentul senator de New York, Bill Clinton) a analizat, pe 16 iulie, situatia restituirii proprietatilor in Europa Centrala si Rasariteana pentru petentii americani, refugiati in Statele Unite din calea celor doua sisteme totalitare care au afectat zona – nazismul si comunismul. In deschiderea audierilor, congresmenul republican Christopher Smith, co-presedinte al CSCE, a punctat ca, in afara proprietatilor abandonate de aceste categorii de persoane, in fostul lagar sovietic se mai ridica si problema bunurilor ce ar urma sa fie restituite grupurilor religioase si etnice. Ambele situatii fac subiectul unei constante monitorizari din partea CSCE, inca de la inceputul anilor `90. Sesiunea din 16 iulie a fost cea de-a treia runda de examinare a problemei restituirii proprietatilor in cadrul Comitetului Helsinki.

In ciuda unor contexte legislative reformiste elaborate de Guvernele statelor ce urmaresc integrarea in structurile occidentale, in urma examinarilor efectuate de membrii CSCE s-a dovedit ca in fiecare caz se ivesc probleme de diverse naturi: implementare lacunara, exceptii legislative avand drept consecinta limitarea tipurilor de proprietati ce pot fi restituite, obstacole birocratice. Un exemplu de restrictie se refera la obilgativitatea redobandirii cetateniei, a apreciat Smith, completand cu un alt exemplu: taraganarea, prin apeluri repetate in instanta, a formalitatilor, de catre entitati guvernamentale aflate pe punctul de a pierde bunuri in favoarea fostilor proprietari – uneori, astfel de cazuri intinzandu-se pe ani de zile. Co-presedintele Comitetului Helsinki a dat ca „exemplu extrem” cazul Romaniei: „la jumatatea anilor `90, sute de decizii favorabile fostilor proprietari au fost respinse de Curtea Suprema, desi sentintele devenisera finale si irevocabile. Asemenea gesturi au fost recent calificate, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ca fiind contrare Conventiei europene pentru Drepturile Omului.”

Departamentul de Stat, cu ochii pe proprietatile bisericii greco-catolice

Smith a prezentat si un caz particular, pe care membrii CSCE l-au evocat si in discutiile cu delegatiile de parlamentari romani aflati, in ultima vreme, la Washington. Este vorba despre mostenitoarea unei familii de evrei deposedati de proprietatile de care dispunea in conformitate cu legile ariene din perioada celui de-al doilea razboi mondial. „Instanta le-a respins cererea la compensatii, argumentand ca, in epoca, legile ariene erau legale. Ce scandalos, a apreciat congresmenul, precizand ca, in cele din urma, interventiile Ambasadei Statelor Unite in Romania si relatarile din presa au contribuit la solutionarea cazului intr-un sens favorabil petitionarului.

La randul sau, Randolph Bell, emisar special pentru probleme legate de Holocaust din cadrul Departamentului de Stat, a apreciat ca, in ultima perioada, a vizitat tari candidate la integrarea euro-atlantica, inclusiv Romania, discutiile axandu-se mai ales pe problema restituirii proprietatilor. In dezbaterile din Comitetul Helsinki, referirile la statele vizate au alternat cu trimiteri la apropierea summitului NATO de la Praga – restituirea bunurilor confiscate de regimurile totalitare fiind, de altfel, un subiect de monitorizare constanta a candidatilor la integrarea euro-atlantica. Bell puncteaza ca, intre toti candidatii NATO, Romania este singura tara in care nu se aplica, inca, o lege referitoare la retrocedarile proprietatilor comunale. Aceasta ar putea intra, insa, in vigoare in luna august, dar, puncteaza Bell, noua lege nu rezolva problema proprietatilor confiscate, la sfarsitul anilor `40, bisericii greco-catolice si date, in perioada stalinista, in Romania si in alte zone din Europe de Est, bisericii ortodoxe. Ambasada SUA la Bucuresti si Departamentul de Stat vor monitoriza acest aspect, a asigurat diplomatul american. Bell a subliniat totodata ca oficialii americani au cerut Bucurestilor sa nu se rezume la elaborarea si introducerea pachetului legislativ, ci sa il si aplice – si asta intr-o maniera nediscriminatorie. Bell a dat exemplul Timisoarei, unde capii bisericilor greco-catolica si ortodoxa se inteleg si sunt capabili sa rezolve problema retrocedarilor, desi, a apreciat diplomatul, Guvernul nu trebuie sa lase acest tip de probleme la simpla intelegere a oficialilor locali ai celor doua culte. Subiectul, de altfel, a generat o discutie mai ampla, in contextul in care reprezentantii Congresului american au fost informati ca presedintele Ion Iliescu a afirmat, recent, ca statul nu poate interveni in disputele intra-religioase. Diplomatul a precizat ca oficialii americani asteapta de la autoritatile romane sa monitorizeze cu atentie respectarea legislatiei retrocedarilor si sa se asigure ca aceasta nu se va face pe principii discriminatorii, incluzand cele fata de persoanele care si-au pierdut cetatenia romana.

Romania, prea saraca pentru a plati despagubiri

Pe de alta parte, Mark Meyer, presedintele Camerei de Comert Romano-Americane, a cerut Comitetului Helsinki sa urmareasca in ce masura Guvernul Romaniei este dispus sa amendeze legislatia referitoare la restitutii, fara de care procesul nu poate avea rezultate performante. Meyer a atras atentia ca legislatia romana face referiri stricte, excluzand din capitolul „retrocedari” bunuri cum ar fi banii-gheata confiscati sau obiectele de arta. Tot Meyer a adus in atentia comisiei existenta unor exceptii legislative, prin care domenii si cladiri aflate in proprietatea prezenta a unor ambasade sau partide politice nu pot fi retrocedate, valoarea imobilelor ce intra sub incidenta acestor reglementari ridicandu-se la sume de milioane de dolari. Meyer este constient ca o tara saraca, asa cum este Romania, nu poate suporta cheltuieli reparatorii asa de mari, motiv pentru care propune solutii alternative: obligatiuni pe termen lung. Meyer a dorit, in finalul interventiei sale, sa ceara membrilor Comitetului Helsinki sa nu tina cont de afirmatiile sale atunci cand se va analiza candidatura Romaniei la NATO. (C.S)