Scrisoarea critică a ortodoxiei ruse ar putea ajuta la reluarea dialogului

09.07.2002, Vatican (ZENIT) - Scrisoarea Patriarhiei de Moscova în care aceasta acuză Biserica Catolică de „prozelitism” în Rusia ar putea deveni fundamentul pentru reînnoirea dialogului, spune un consilier al Vaticanului. Cardinalul Walter Kasper, Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, a reacţionat pozitiv la scrisoarea dură a Patriarhiei Moscovei, în care se spune că se demonstrează acuzaţiile aduse de ea.

Într-un interviu transmis astăzi de Radio Vatican, Cardinalul Kasper a spus că atunci când plângerile sunt exprimate cu exactitate, este posibil să se înceapă apoi să se discute şi să se restabilească contacte. Cardinalul german a spus că el crede că acuzaţiile scrise în scrisoare de către Mitropolitul Kirill de Smolensk şi Kaliningrad sunt rezultatul neînţelegerilor.

Cardinalul Kasper a anunţat intenţia sa de a-l invita pe Mitropolitul Kirill, care este responsabil cu relaţiile externe ale Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru discuţii la Vatican. „Din luna februarie încoace, nu a existat nici un dialog direct cu Patriarhia Moscovei”, a spus Cardinalul. „Acum am primit această scrisoare, şi ea constituie deja un semn al faptului că putem merge mai departe pe drumul dialogului.”

„Din punctul meu de vedere, un alt punct pozitiv sunt aşa-numitele dovezi concrete pe care scrisoarea pare să le ofere în problema prozelitismului”, a adăugat el. „Noi am făcut o cerere precisă: `Demonstraţi aceste acuzaţii, şi apoi vom putea să discutăm faptele menţionate`. Acum acest lucru s-a întâmplat, şi sperăm să putem relua dialogul. Ştim că va fi dificil şi lung, dar cel puţin putem să îl reîncepem”, a adăugat Cardinalul Kasper.

Mitropolitul Kirill a spus în scrisoare că orice rus, fie că este sau nu credincios, a fost influenţat de credinţa ortodoxă. Cardinalul Kasper a arătat că legislaţia Federaţiei Ruse menţionează explicit patru religii: ortodoxia, budismul, iudaismul şi islamul. „Aceasta înseamnă că Rusia nu este o ţară ortodoxă”, a subliniat el.

„Biserica Catolică are de asemenea rădăcini istorice în acea ţară”, a continuat Cardinalul. „Pe timpul ţarilor, existau catolici şi Dieceze. Acum Biserica noastră trece printr-un proces de renaştere, şi are dreptul să existe. Dacă un ortodox sau un necredincios doreşte să devină catolic, nu îl putem respinge: este o problemă de libertate religioasă.”

Cu privire la problema prozelitismului, Cardinalul Kasper a dezvăluit faptul că Conferinţa rusă a Episcopilor Catolici va trata fiecare dintre aceste acuzaţii. „Putem spune deja că datele nu par convingătoare”, a spus el. „Dacă o congregaţie de călugăriţe se numeşte, de exemplu, `Misionarele Preasfintei Inimi`, faptul că numele include termenul `misionar` nu este o dovadă pentru acuzaţia de prozelitism. Biserica însăşi este misionară, dar ea nu face prozelitism.”

„Există multe date care nu sunt convingătoare, şi totuşi este posibil să ne angajăm în dialog”, a încheiat Cardinalul. „Politica Sfântului Scaun cu Biserica Ortodoxă Rusă este clară: dorim dialog, dorim colaborare, respingem prozelitismul, dorim ecumenism, dorim să promovăm asistenţa pastorală pentru catolicii noştri.”