Cardinalul Kasper speră în progres în dialogul cu ortodocşii

12.06.2002, Veneţia (ZENIT/Avvenire) - Cardinalul Walter Kasper zâmbeşte gândindu-se la remarca „De la cruciade la croaziere”. În perioada 5-10 iunie, lideri ai unor Biserici şi comunităţi creştine (printre care şi Cardinalul Kasper) şi oameni de ştiinţă au călătorit pe Marea Adriatică pentru a reflecta asupra provocărilor la care este supus mediul. Pasagerii croazierei au fost oaspeţii Patriarhului ortodox Bartolomeu I al Constantinopolului.

„Această experienţă ne-a arătat că sunt mai multe lucrurile care ne unesc decât cele care ne despart”, a spus Cardinalul Kasper, Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor. „S-au scris multe despre dificultăţile cu care se confruntă dialogul ecumenic”, a mai spus el. „Există însă o ştire pozitivă: cele două Biserici Surori doresc să ajungă la comuniunea deplină.”

– În timpul croazierei, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului a celebrat Liturghia în Bazilica Sant`Apollinare in Classe din Ravenna, un eveniment care nu a mai avut loc de 12 secole. Care este semnificaţia acestui eveniment?
– Îl putem vedea ca o emblemă a drumului pe care ne aflăm acum. Demonstrează că am progresat mult, deşi desigur mai sunt încă multe de făcut. Ne aflăm însă într-o nouă etapă. O arată şi semnarea „Cartei de la Veneţia” de către Patriarhul ortodox şi Sfântul Părinte. În probleme precum protejarea Creaţiei, unde nu există probleme dogmatice de rezolvat, există deja o colaborare.

– Totuşi, în această primăvară, vânturile de iarnă continuă să bată dinspre Moscova.
– Din păcate aşa este. Situaţia s-a înrăutăţit începând din luna februarie. Sincer, nu putem nici acum să înţelegem această reacţie. Ni se spune că toate problemele trebuie rezolvate înainte de întâlnirea dintre Sfântul Părinte şi Patriarhul Alexei al II-lea. În regulă; şi noi dorim acest lucru – dar cum se poate realiza aşa ceva fără dialog? Dialogul ar putea fi la început dificil, dar dificultăţile nu pot fi depăşite decât prin dialog. Este regretabil faptul că doi lideri religioşi nu se pot întâlni pentru a arăta lumii că există dorinţa de reconciliere. Oricum, eu sunt încrezător. Din partea noastră există o deschidere totală faţă de dialog şi sunt convins că problemele se vor rezolva.

– Din punctul Dvs de vedere, care sunt roadele rezultate din recenta vizită a Papei în Bulgaria?
– A fost o vizită foarte reuşită. Desigur, relaţiile cu Ortodoxia nu pot fi reduse la situaţia dificilă care există cu Patriarhia Moscovei. În ultimii ani am fost martor la o serie de paşi importanţi. În privinţa Greciei, de exemplu, vizita Papei şi apoi aceea a delegaţiei ateniene la Vatican au dat un puternic impuls relaţiilor. Acelaşi lucru se poate spune şi în cazul României, al Patriarhiilor Serbiei, Alexandriei şi Antiohiei, şi al multor altor Biserici Ortodoxe.

– Dar în cazul Patriarhiei Constantinopolului?
– Evenimente recente demonstrează bunul climat care s-a creat între Constantinopol şi Roma. Este o regulă deja ca de sărbătoarea Ss Petru şi Pavel de la sfârşitul lunii iunie, Patriarhul Bartolomeu să trimită o delegaţie la Roma. Mai mult, sperăm într-o reluare a lucrărilor Comisiei Internaţionale de Dialog Teologic pe temele care încă ne despart din punct de vedere doctrinal.

– Care sunt principalele obstacole?
– Suntem gata să reluăm dialogul pornind de la orice propunere rezonabilă. Eu, de exemplu, sunt convins că dacă începem concentrându-ne exclusiv asupra problemei Bisericilor Răsăritene în deplină comuniune cu Roma atunci dialogul va sfârşi prin a se bloca. Cum se poate trata această problemă fără a discuta mai întâi despre primat? Primatul este adevărata problemă care trebuie depăşită.

– Problema „filioque”, cel puţin principial, pare a fi fost depăşită.
– Nu total. Şi pe această temă dialogul trebuie reluat. Din câte ştiu, o comisie teologică locală din Statele Unite şi Canada a desfăşurat în acest sens o activitata intensă cu rezultate interesante.