Copiii bolnavi au nevoie de iubire în plus
18.11.2008, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a făcut apel la un echilibru atent între „insistenţă şi renunţare” în terapiile administrate copiilor grav bolnavi, dar mai presus de toate, a spus el, aceşti mici pacienţi au nevoie de cantităţi speciale de iubire. Sfântul Părinte a afirmat aceasta când i-a primit, în ziua de sâmbătă, 15 noiembrie 2008, în audienţă, pe participanţii la conferinţa internaţională organizată de Consiliul Pontifical pentru Pastorala Serviciilor de Sănătate. Evenimentul care a durat de joi până sâmbătă s-a concentrat asupra „Asistenţei pastorale în tratarea copiilor bolnavi”.
„Uneori cercetarea medicală se confruntă cu alegeri dificile când este vorba, de exemplu, de a se ajunge la un echilibru corect între a insista şi a renunţa în terapia pentru asigurarea tratamentelor potrivite nevoilor reale ale micilor pacienţi, fără a cădea în tentaţia de a face experimente cu ei. Nu este superfluu să reamintim că motivaţia oricărei intervenţii medicale trebuie să fie adevăratul bine al copilului care ar rezulta de aici, analizând demnitatea lui ca fiinţă umană individuală cu drepturi depline”. Pontiful a spus că un copil pacient „trebuie întotdeauna să fie îngrijit cu iubire pentru a-l ajuta să facă faţă suferinţei şi bolii, inclusiv înainte de naştere, cu măsurile potrivite situaţiei lui”. Papa a mai arătat că o atenţie specială trebuie acordată familiei copilului, asigurând o comunicare constantă cu aceasta, având în vedere „impactul emoţional datorat bolii şi tratamentelor la care este supus copilul, adesea deosebit de invazive”.
„Dacă operatorii sanitari, medicii şi asistentele, simt greutatea suferinţelor micilor pacienţi, este imposibil să ne imaginăm cât de mare este suferinţa simţită de părinţi”, a afirmat Episcopul Romei. Astfel, „aspectele de sănătate şi umane nu trebuie niciodată separate. Fiecare instituţie de sănătate, mai ales dacă este animată de un autentic spirit creştin, are datoria de a oferi [copiilor] maximum de competenţă şi umanitate”, a arătat Papa. „Persoana bolnavă, în special un copil, înţelege în mod deosebit limbajul tandreţii şi al iubirii, exprimat prin slujire cu răbdare şi generozitate, plină de grijă, alimentată în credincioşi de dorinţa de a manifesta aceeaşi predilecţie pe care Isus a simţit-o pentru cei mici”.
