Raportul dintre Biserici şi Statul român – o perspectivă ortodoxă
10.05.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - La colocviul internaţional cu tema „Cultele şi Statul în România”, găzduit de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, problema raportului dintre Biserici şi Statul român a fost prezentată astăzi din punctul de vedere ortodox de către Radu Preda, asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, şi purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei.
Radu Preda a vorbit în primul rând despre lipsa unui cadru juridic clar şi adecvat în problema raportului dintre Biserică şi Stat în România. „Atât Biserica majoritară cât şi celelalte [minoritare] se găsesc în faţa unui Stat marcat încă de sechelele mentalităţii comuniste. Aceasta înseamnă că există încă tendinţe de a controla viaţa eclesială dincolo de necesităţile legale. Această mentalitate intervenţionistă este uneori exploatată de către Bisericile sau de către cultele minoritare împotriva Bisericii `mamut` ortodoxe.”
În această privinţă Radu Preda a citat următorul exemplu: „La iniţiativa Secretariatului de Stat pentru Culte, din cadrul Ministerului Cultelor şi Culturii, a avut loc la Bucureşti o reuniune între Episcopii ortodocşi şi catolici orientali (uniaţi sau greco-catolici) pentru a rezolva problema delicată a edificiilor de cult care au aparţinut înainte de 1948 Bisericii uniate. Această iniţiativă a Statului a ignorat mai mult sau mai puţin conştient faptul că problema patrimoniului constituie subiectul Comisiei mixte a Episcopilor ortodocşi şi catolici orientali din Transilvania care a fost înfiinţată în acest scop.”
În continuare el a vorbit despre Legea cu caracter general privind cultele din România, cu controversele care există în jurul ei. Biserica Ortodoxă Română insistă pentru a i se recunoaşte prin această lege titlul de `Biserică naţionala`, ceea ce ar constitui „o reparare morală pentru o Biserică majoritară care, dincolo de compromisurile politice ale unei părţi a ierarhiei cu regimul comunist, a suferit mult în timpul acestei perioade”.
Fenomenul prozelitismului sectar, care a luat o amploare mare în Europa de Est după 1990, a profitat în ţara noastră „de vidul legislativ în probleme religioase şi de presiunile din exterior”, a subliniat vorbitorul. În timp ce sectele s-au opus proiectului Legii Cultelor din cauza distincţiei pe care o face între libertatea religioasă şi prozelitism, Bisericile minoritare ale naţionalităţii maghiare s-au opus din cauza problemei educaţiei confesionale şi a patrimoniului eclesial. În această privinţă, BOR „insistă în mod legitim asupra principiilor proporţionalităţii şi subsidiarităţii angajamentului Statului în raport cu cultele”.
Alte probleme dezbătute de Radu Preda au fost acelea legate de patrimoniul cultelor şi de implicarea socială a Bisericilor. El a remarcat faptul că restituirea bunurilor imobiliare confiscate de către Statul comunist priveşte nu doar Bisericile sau comunităţile minoritare, ci în aceeaşi măsură şi pe cea majoritară ortodoxă, şi că pentru toate acestea „restitutio in integrum nu este un demers realist şi, în consecinţă, este irealizabil”. În privinţa iniţiativelor filantropice, Radu Preda s-a plâns de lipsa unui ecumenism local între diferitele culte, care să permită iniţierea de proiecte sociale comune.
În încheiere, reprezentantul Arhiepiscopiei ortodoxe a Clujului a vorbit despre „un model post-bizantin al relaţiilor dintre Biserică şi Stat, care, valorificând lecţiile pozitive din tradiţia istorică, să ofere Bisericii Ortodoxe platforma unui dialog teologic şi în acelaşi timp realist cu puterea temporală”.
