O primă victorie greco-catolică în procesul Nicula
29.04.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a câştigat procesul în care cerea oprirea demolărilor de la mănăstirea Nicula. Sentinţa Curţii de Apel Cluj obligă Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi mănăstirea ortodoxă Nicula să nu mai facă alte lucrări decât cele normale de întreţinere. Concret, ortodocşii trebuie să înceteze construirea centrului ecumenic iar dărâmarea vechii biserici greco-catolice este interzisă.
Mănăstirea de la Nicula a fost revendicată anul trecut însă ortodocşii nu au acceptat să o înapoieze greco-catolicilor. În data de 3 ianuarie 2002, Arhiepiscopul greco-catolic George Guţiu a cerut Tribunalului Cluj să recunoască dreptul de proprietate al greco-catolicilor asupra lăcaşului de cult. La cererea Arhiepiscopiei ortodoxe, procesul a fost strămutat la Tribunalul Bacău, care înca nu a fixat un termen pentru judecată. Între timp, ortodocşii au continuat să construiască centrul ecumenic iar biserica greco-catolică a fost lasată în paragină. Aşa că greco-catolicii au deschis un nou proces, în care au căştigat oprirea demolărilor şi a construirii centrului ecumenic. Din comitetul de ctitorire al centrului ecumenic fac parte primul ministru Adrian Năstase, miniştrii Vasile Dâncu, Vasile Puşcaş, Ioan Rus, Răzvan Theodorescu şi prefectul de Cluj Vasile Soporan, împreună cu senatorul PSD Grigore Zanc.
Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Mircea Marţian, declară că nu este vorba de o victorie a greco-catolicilor, ci de o situaţie normală. El a afirmat că în cartea funciară, greco-catolicii figurează drept proprietari ai mănăstirii. Pe baza acestui document, ei speră să redobândească lăcaşul de cult.
Vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, Iustin Tira, are însă altă parere. El pretinde că problema Nicula nu a fost discutată niciodata de şefii celor două Biserici iar acţiunea în justiţie începută de greco-catolici este una neecumenică şi nefrăţească. El susţine că mănăstirea trebuie să rămână ortodoxă deoarece este unul dintre cele mai importante centre spirituale ale românilor din Ardeal.
Cu toate acestea, greco-catolicii au cerut anul trecut Comisiei locale de dialog ecumenic retrocedarea mănăstirii. Însă ortodocşii nu au fost de acord. Problema Nicula a fost discutată din nou la întâlnirea Ierarhilor celor doua Biserici la Lugoj, însă nici de această dată nu s-a ajuns la o înţelegere. În cele din urmă, Arhiepiscopul greco-catolic din Cluj i-a trimis o scrisoare oficială Arhiepiscopului ortodox Bartolomeu Anania în care îi cerea acestuia să înapoieze mănăstirea. Bartolomeu Anania a refuzat, într-o altă scrisoare, datată în 21 decembrie.
Mănăstirea de la Nicula a fost construită în secolul al XVIII-lea de greco-catolici. Actuala biserică de zid datează din anul 1859. Ea adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită pictorului Luca din Iclod. În anul 1923, mănăstirea a fost declarată sanctuar marian de către Papa Pius Pius al XI-lea, adică a fost recunoscută drept unul dintre principalele centre de pelerinaj ale catolicismului. În anul 1948, mănăstirea de călugari a fost confiscată de statul comunist şi trecută în administrarea Bisericii Ortodoxe. (relatare de la Cluj de Claudiu Pădurean)
