Papa s-a întâlnit cu membrii Academiei Pontificale pentru Ştiinţe Sociale
11.04.2002, Vatican (ZENIT) - Papa Ioan Paul al II-lea a făcut apel la liderii politici şi economici să ia măsuri creative pentru a asigura ca globalizarea să nu adâncească prăpastia dintre cei care au şi cei care nu au. „În primul rând, autorităţile politice şi economice trebuie să facă tot posibilul pentru ca globalizarea să nu se desfăşoare în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, al celor mai slabi, adâncind prăpastia dintre bogaţi şi săraci, dintre naţiunile bogate şi cele sărace”, a cerut Papa.
Sfântul Părinte a făcut această propunere astăzi când i-a primit pe membrii Academiei Pontificale pentru Ştiinţe Sociale, care se întâlnesc în această săptămână în Vatican. Membrii continuă reflecţia de un an asupra democraţiei şi a globalizării, acordând acum atenţie specială solidarităţii.
Papa Ioan Paul al II-lea a explicat în repetate rânduri că globalizarea prezintă aspecte pozitive precum şi „pericole îngrijorătoare”, în particular „exacerbarea inegalităţilor dintre economiile puternice şi cele dependente”. Acest fapt impune regândirea într-o manieră inovatoare a „problemei solidarităţii”, a adăugat Sfântul Părinte. Episcopul Romei a spus că „sfera politică trebuie să reglementeze pieţele, să supună legile de piaţă solidarităţii, pentru ca persoanele şi societăţile să nu fie sacrificate de schimbări economice la toate nivelele, şi să fie protejate de urmările dereglărilor pieţei”.
El a încurajat „agenţii vieţii sociale, politice şi economice să înainteze pe drumul cooperării între persoane, oameni de afaceri şi naţiuni, pentru ca administrarea pământului nostru să fie în serviciul persoanelor şi al popoarelor, şi nu doar al profitului”. Pentru a se realiza acest obiectiv, Papa Ioan Paul al II-lea a propus „decizii colective” la „nivel planetar” orientate spre „implementarea [acestor decizii] printr-un proces care favorizează participarea responsabilă a tuturor oamenilor, chemaţi să construiască viitorul lor împreună”.
„Promovarea modelelor democratice de guvernământ permite populaţiilor în totalitatea lor să fie interesate de administrarea `res publica` [afacerilor publice], pe baza unei concepţii corecte despre persoana umană”, a adăugat Sfântul Părinte. „Solidaritatea socială implică renunţarea la simpla urmărire a intereselor particulare, care trebuie să fie evaluate şi armonizate în concordanţă cu o ierarhie de valori echilibrate”, a explicat Papa.
De aceea, cheia viitorului constă în „educarea tinerelor generaţii într-un spirit de solidaritate, într-o cultură autentică de deschidere faţă de universal, şi de atenţie acordată tuturor persoanelor, indiferent de rasa, cultura sau religia lor”, a continuat Papa Ioan Paul al II-lea. Legat de aceasta, Papa a arătat că „având în vedere prelungirea progresivă a duratei vieţii umane, solidaritatea dintre generaţii trebuie să devină obiectul unei atenţii deosebite, acordându-se o grijă particulară membrilor mai slabi ai societăţii, copiii şi vârstnicii”. „În drumul său spre o mai mare unitate, fie ca omenirea de astăzi să transmită generaţiilor viitoare bunurile creaţiei şi speranţa pentru un viitor mai bun!”, a încheiat Sfântul Părinte.
Papa Ioan Paul al II-lea a fondat Academia Pontificală în 1994 pentru „promovarea studiului şi a progresului ştiinţelor sociale, economice, politice şi juridice în lumina doctrinei sociale a Bisericii”, potrivit statutului ei. Academicienii ei sunt numiţi de către Papa. Numărul lor este între 20 şi 40. Ei sunt numiţi fără a se ţine cont de confesiunea căreia îi aparţin, şi sunt aleşi pentru nivelul lor înalt de competenţă în diferite discipline sociale. Preşedintele Academiei este profesorul Edmond Malinvaud de la Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice din Paris.
