Greco-catolicii români luptă pentru retrocedarea bisericilor

01.02.2002, Bucureşti (CWNews) - Episcopii greco-catolici români îşi continuă campania pentru recuperarea bisericilor care au fost confiscate de regimul comunist şi care acum se află în posesia Bisericii Ortodoxe. Dar Episcopii greco-catolici au de înfruntat opoziţia fermă a liderilor ortodocşi. Începând din 1990, când Biserica Greco-Catolică a ieşit din catacombe după ani de persecuţie, tensiunile dintre ortodocşi şi greco-catolici au fost o sursă constantă de dificultăţi pentru creştinii din această ţară.

În 1948, când guvernul stalinist a interzis Biserica Română Unită, tuturor credincioşilor greco-catolicilor li s-a cerut să se înscrie în parohiile ortodoxe, alternativa fiind persecuţia pe faţă. Biserica Ortodoxă a preluat atunci aproximativ 2000 de biserici de la greco-catolici.

În ultimul deceniu, de când România a lăsat în urmă regimul comunist şi Biserica Greco-Catolică a prins din nou viaţă, doar 150 de biserici foste greco-catolice, confiscate de regimul comunist, au revenit Bisericii căreia îi aparţineau înainte de 1948. Dintre aceste 150 de biserici, 40 au fost date paşnic înapoi greco-catolicilor de către Mitropolitul ortodox Corneanu al Banatului (singurul prelat ortodox care a privit întotdeauna cu înţelegere problema retrocedărilor). Alte 100 de biserici au fost luate după confruntări în tribunal (şi, în unele cazuri, după confruntări fizice) cu partea ortodoxă.

În ciuda creeri unei comisii mixte ortodoxo – greco-catolică pentru rezolvarea problemelor patrimoniale, greco-catolicii se plâng în continuare că nu au primit înapoi bisericile. Până acum, doar 6 biserici au fost înapoiate greco-catolicilor în urma dialogului. Mai rău, cel puţin 10 biserici foste greco-catolice au fost demolate de actualii proprietari ortodocşi, făcând imposibilă retrocedarea lor.

Ca răspuns la protestele greco-catolicilor, Arhiepiscopul ortodox Bartolomeu al Clujului a afirmat: „Dărâmarea unei biserici vechi pentru a construi una nouă în acelaşi perimetru este o practică veche, aplicată de secole”. Arhiepiscopul Anania – care s-a numărat în mod constant printre oponenţii cei mai agresivi în problema retrocedărilor către greco-catolici – a argumentat că de secole creştinii dărâmă vechile biserici pentru a construi altele noi pe aceeaşi fundaţie. Greco-catolicii răspund că în majoritatea cazurilor exista spaţiu liber suficient pentru a înălţa noua construcţie într-un alt loc. Într-un caz – Băişoara – vechea biserică a fost demolată după ce greco-catolicii au revendicat-o pentru retrocedare.

Într-un caz extrem, în Ungheni, biserica ortodoxă este construită în jurul fostei biserici greco-catolice; vechea biserică va fi apoi demolată. Într-un alt caz, în Vadul Izei, constructorii ortodocşi au început construcţia noii biserici chiar în spatele bisericii existente, apoi au „descoperit” că trebuie să distrugă vechea biserică pentru a face loc părţii din faţă a noii biserici.

Guvernul român s-a declarat împotriva unor astfel de dărâmări de biserici. În luna decembrie, Secretarul de Stat pentru Culte, Laurenţiu Tănase – care a făcut parte din delegaţia română care a dus bradul de Crăciun la Vatican – a declarat că a discutat cu oficialităţi de la Vatican şi a afirmat că demolările trebuie oprite.

Biserica Ortodoxă însă reuşeşte să întârzie implementarea politicii guvernului şi amână procesele legale care privesc retrocedarea proprietăţilor bisericeşti. Cel mai recent caz este procesul legat de mănăstirea Nicula, un binecunoscut sanctuar marian. La începutul lunii ianuarie, greco-catolicii au cerut în instanţă retrocedarea mănăstirii. Ortodocşii au obţinut însă amânarea procesului, pentru a-şi pregăti răspunsul legal.

Centrul actualelor controverse este provincia Transilvania, în jurul oraşului Cluj, unde Arhidieceza ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului se suprapune peste Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Într-o circulară dată în luna decembrie, Arhiepiscopul greco-catolic George Guţiu de Cluj-Gherla a amintit credincioşilor să se declare ca şi greco-catolici în apropiatul recensământ care va avea loc în luna martie. Prin obţinerea unor cifre reale ale numărului de credincioşi greco-catolici, aceştia vor avea un argument în plus în favoarea cererilor lor de retrocedare.