Biserica trebuie să vorbească mai mult despre Dumnezeu

09.10.2001, Vatican (ZENIT) - Criza prin care trece astăzi Biserica se datorează, în parte, „marginalizării lui Dumnezeu”, a spus astăzi în Sinodul Episcopilor Cardinalul Joseph Ratzinger. Discursul ţinut de fostul Prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a fost unul dintre cele mai aplaudate astăzi, de către cei 300 de participanţi la lucrări. Sinodul de patru săptămâni se va încheia la 27 octombrie.

„Prea adesea Biserica este prea preocupată de ea însăşi, şi nu vorbeşte cu forţa şi bucuria necesară despre Dumnezeu, despre Isus Cristos”, a spus Cardinalul de 74 de ani. „Lumea nu este dornică să ne cunoască probleme interne, ci mesajul care a născut Biserica: focul pe care Isus Cristos l-a adus pe pământ.”

„Criza culturii noastre”, a continuat Cardinalul, „se datorează absenţei lui Dumnezeu, iar noi trebuie să recunoaştem că criza din Biserică, de asemenea, este într-o mare măsură o consecinţă a marginalizării tot mai răspândite a subiectului legat de Dumnezeu”. „Doar dacă acest foc arde în noi putem să fim mesageri credibili ai Dumnezeului cel viu”, a adăugat Cardinalul, unul dintre cei mai mari teologi catolici de după Conciliul Vatican II.

Evanghelia proclamată de Biserică va arăta prezenţa lui Cristos astăzi şi va atinge inimile contemporanilor „doar dacă Cristos trăieşte în noi”, a spus el. Să fii Episcop „în cultura noastră agnostică şi ateistă” înseamnă „să ai curajul adevărului şi disponibilitatea de a suferi pentru adevăr”, a continuat el.

El a mai adăugat că Episcopul „trebuie să încurajeze tot ceea ce este bun şi pozitiv, trebuie să ajute oamenii şi diferitele medii să îl caute pe Dumnezeu, trebuie să îi însoţească şi să îi ajute pe preoţi şi pe laici să colaboreze la proclamarea cuvântului lui Dumnezeu, trebuie să îi sprijine şi îi să îndrume cu o mare iubire pe cei care sunt slabi în credinţă, dar în acelaşi timp trebuie să demaşte fără frică denaturările Evangheliei şi ale speranţei noastre”.

El a continuat: „Cred că problema centrală a timpurilor noastre este golirea figurii lui Isus Cristos. Se începe cu negarea conceperii feciorelnice a lui Isus în sânul Fecioarei Maria, şi se continuă cu negarea învierii trupeşti a lui Isus, considerându-se că trupul Lui a putrezit – în contra la ceea ce se spune în Faptele Apostolilor 2,27 şi următoarele -, învierea fiind transformată într-un simplu eveniment spiritual, nelăsând nici o speranţă pentru trup, pentru materie.”

„La fel se întâmplă cu Euharistia, care este văzută ca ceva imposibil pentru Isus cel istoric, rămânând doar o cină de despărţire şi o expresie a speranţei escatologice”, a subliniat Cardinalul Ratzinger. „Un astfel de Isus sărăcit nu poate fi nu poate fi unicul Mântuitor şi Mijlocitor, El nu este Dumnezeu-cu-noi”, a adăugat el. „În final, Isus este înlocuit de ideea `valorilor Împărăţiei`, care, de fapt, nu are un conţinut precis, şi devine o speranţă fără Dumnezeu, o speranţă goală”.

Date fiind aceste interpretări greşite ale mesajului creştin, a spus Cardinalul, „trebuie să ne întoarcem cu claritate spre Isus cel din Evanghelii, El fiind singurul Isus istoric autentic”. Citând discursul Cardinalului Joachim Meisner adresat Sinodului, Cardinalul Ratzinger a spus că „Episcopul trebuie să aibă curajul de a decide şi judeca cu autoritate în această luptă pentru Evanghelie. Dacă Episcopii îşi asumă misiunea de judecători în probleme de credinţă şi doctrină, atât de mult dorita descentralizare se va petrece în mod automat”, a prezis Cardinalul Ratzinger.

„Este evident că Conferinţele Episcopale trebuie să îl ajute cu o comisie doctrinală bună şi cu unanimitatea în lupta pentru credinţă”, a adăugat el. „Totuşi, pentru ca Episcopul să ia decizii, nu este necesar să fie familiarizat cu toate subtilităţile teologiei moderne. Episcopul nu decide în probleme specializate; el decide cu privire la recunoaşterea credinţei baptismale, fundamentul întregii teologii. Şi dacă în anumite ocazii poate fi bine să tolerăm un rău mai mic pentru pacea în Biserică, să nu uităm că o pace plătită cu preţul renunţării laadevăr este o pace falsă, o pace goală”.