Pentru ca dreptul fundamental la refugiere să nu se piardă

Ieri, 28 iulie, Naţiunile Unite au celebrat a 50-a aniversare a Convenţiei de la Geneva, despre statutul refugiaţilor. Aceasta este o înţelegere importantă, care constituie fundamentul pe care se bazează protecţia internaţională a refugiaţilor, fiind ratificată de aproximativ 140 de ţări, inclusiv Sfântul Scaun.

Pentru naţiunile care au luat parte la cel de-al doilea război mondial, ultimii 50 de ani au fost în special ani de pace. Din păcate însă, în lume au mai existat conflicte, care au provocat valuri de refugiaţi şi au dus la creşterea fenomenului de migrare. Mai mult, au existat numeroase şi grave încălcări ale aplicării efective a Convenţiei de la Geneva. Hotărârea cu care Înalta Comisie pentru Refugiaţi a Naţiunilor Unite acţionează pentru verificarea aplicării Convenţiei, şi concordanţa ei cu realitatea de astăzi, aduc însă o rază de speranţă.

Sper că acest important efort pentru o protecţie şi solidaritate mai mare va da rezultate, pentru ca astfel dreptul fundamental la refugiere să nu se piardă pentru toţi cei aflaţi în nevoi, şi ca comunitatea internaţională să îndemne statele şi pe toţi cei responsabili să promoveze politicile necesare, să îndeplinească tot mai bine datoria de a accepta refugiaţii şi de a-i adăposti în mod demn.

Să ne înălţăm astăzi rugăciunea către Dumnezeu, pentru ca toate formele de mobilitate umană forţată să fie interzise; pentru ca indivizii, familiile şi grupurile sociale să poată să îşi păzească propriile lor rădăcini şi propria lor identitate. Fie ca mişcarea să fie liberă şi fie ca în lume să existe o atmosferă de pace, care să faciliteze cunoaşterea şi respectul diferitelor valori umane, culturale şi spirituale, care sunt specifice fiecărui popor.

Să încredinţăm această intenţie specială Fecioarei Maria, Mama întregii omeniri.