Prima Liturghie după 60 de ani în biserica Palatului Cotroceni
12.10.2009, Bucureşti (Catholica) - Ieri, 11 octombrie 2009, a avut loc slujba sfinţirii bisericii reconstruite, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah”, din incinta Palatului Cotroceni, citim într-un articol de astăzi din Ziarul Lumina. La ceremonia sfinţirii bisericii, oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, de IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, precum şi de un ales sobor de preoţi şi diaconi, au participat Traian Băsescu, preşedintele României, demnitari ai Statului român şi mulţi invitaţi.
În timpul slujbei de sfinţire, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei patriarhale şi Exarh Cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a citit hrisovul de sfinţire a sfântului lăcaş, în care s-a arătat că biserica Mănăstirii Cotroceni, monument reprezentativ pentru cultura şi civilizaţia medievală românească, şi-a recăpătat înfăţişarea iniţială şi a fost sfinţită ca paraclis al Palatului Cotroceni în ziua de 11 octombrie 2009 de către PF Daniel, înconjurat de un ales sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, în urma eforturilor de reconstruire depuse de Fundaţia Cantacuziono, formată din membri ai familiei Cantacuzino, şi de Administraţia Prezidenţială. „Pomeneşte, Doamne, pe toţi care s-au ostenit şi au contribuit la zidirea şi înfrumuseţarea acestui sfânt lăcaş”, stă scris în hrisovul de sfinţire a bisericii.
La finalul ceremoniei, PF Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat că sfinţirea unei biserici este un eveniment mare şi sfânt, cu o semnificaţie spirituală deosebită. Întâistătătorul BOR a explicat înţelesurile teologice ale slujbei sfinţirii şi importanţa prezenţei bisericii, ca spaţiu sacru al darurilor cereşti. A înştiinţat apoi în mod solemn pe toţi cei prezenţi că prin bunăvoinţa IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, biserica nou sfinţită a primit în dar două părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, care se păstrează în Catedrala mitropolitană din Craiova, iar racla în care au fost aşezate cele două fragmente de sfinte moaşte au fost oferite în dar de Patriarhia Română. De asemenea, Patriarhul a oferit în dar bisericii o cruce de binecuvântare şi o icoană a Sfântului Vasile cel Mare, Sfânta Scriptură şi Liturghierul, ediţia jubiliară 2008.
Prima atestare documentară a aşezărilor de la Cotroceni datează din anul 1598, iar ceva mai târziu, în anul 1660, satul Cotroceni, aşa cum era cunoscut în acele vremuri, a fost luat în stăpânire de Şerban Cantacuzino, iar la 1671, acesta îşi întregeşte proprietatea plătind 360 de galbeni fiilor lui Ghiorca Căpitanul, fostul stăpân al satului. Pe partea cea mai înaltă a colinei, într-un luminiş al pădurii de odinioară, a fost aşezat schitul cu hramul „Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah”, care a fost, de multe ori, loc de refugiu pentru prigoniţii din diferite pricini. Aici s-a retras şi Şerban Cantacuzino, împreună cu o mână de boieri, răsculaţi împotriva lui Gheorghe Duca.
