Săptămâna de studiu despre posibilitatea vieţii pe alte planete
06.11.2009, Vatican (Catholica) - A început vineri, 6 noiembrie 2009, în Vatican, săptămâna de studiu despre astrobiologie, ramură a biologiei care analizează posibilitatea existenţei vieţii pe alte planete, aflăm de pe situl Radio Vatican. Iniţiativa se încadrează în manifestările prilejuite de Anul Astronomiei, şi este organizată de Academia Pontificală de Ştiinţe împreună cu Observatorul Astronomic Vatican. Cardinalul Giovanni Lajolo a dus salutul Papei Benedict al XVI-lea participanţilor care studiază posibilitatea vieţii inteligente în afara Pământului, o ramură de cercetare, a afirmat prelatul, „care recere seriozitate ştiinţifică şi nu trebuie confundată cu genul ştiinţifico-fantastic”. Cardinalul Lajolo a subliniat apoi că în procesul de cercetare, „niciun adevăr nu poate să ne inspire teamă”, pentru că „ştiinţele, atunci când îl deschid pe om la o nouă cunoaştere, contribuie la împlinirea umană a lui”.
Pentru a explica mai concret ce înseamnă „astrobiologia”, cunoscută şi cu numele de „exobiologie” sau „cosmobiologie”, redacţia centrală a Radio Vatican l-a contactat pe pr. Jose Funes, directorul Observatorului Astronomic al Vaticanului: „Obiectul astrobiologiei este cercetarea cu privire la posibilitatea existenţei vieţii atât în sistemul nostru solar, în locurile mai apropiate din univers, cât şi în alte sisteme solare. Până acum ştim că există circa 350 de stele care au planete ce se rotesc în jurul lor. Între aceste planete, ar putea să existe unele asemănătoare Pământului. Iată, aşadar, obiectul de studiu al astrobiologiei: căutarea posibilelor forme de viaţă din univers, din afara Pământului”. Obiectivul acestei săptămâni de studiu este „o prezentare a situaţiei la care s-a ajuns în această disciplină ştiinţifică. Se vor prezenta cele mai recente rezultate în domeniu pentru a înţelege mai bine în ce stadiu ne aflăm cu cercetările privind viaţa în univers. Credem că este foarte important ca Biserica să participe în această formă de cercetare, cel puţin să cunoască principalele rezultate recunoscute până acum de comunitatea ştiinţifică”.
