Pr. Eduard Ferenţ: Sfânta Clara din Assisi
17.11.2009, Iaşi (Catholica) - Una dintre cele mai importante figuri ale catolicismului, care, alături de Sfântul Francisc din Assisi, a revoluţionat Biserica Catolică din secolul al XIII-lea, este şi Sfânta Clara din Assisi. O viaţă de credinţă trăită alături de maestrul ei, Sărăcuţul din Assisi, dar mai ales de Maestrul tuturor, Isus Cristos. O biografie a sfintei din Assisi apare acum şi în limba română, la Editura Sapientia din Iaşi, graţie efortului pr. Eduard Ferenţ.
Sfânta Clara s-a născut în anul 1194, făcând parte din primul grup al discipolilor Sfântului Francisc. Cartea care cuprinde biografia ei se deschide cu o „Prezentare” făcută de surorile clarise din mănăstirea Sfânta Maria a Îngerilor din Roman, prezentare care începe cu frumosul îndemn al sfintei: „Fixează-ţi mintea în oglinda eternităţii, stabileşte-ţi sufletul în strălucirea gloriei, dedică-ţi inima chipului fiinţei dumnezeirii şi transformă-te total, prin contemplaţie, în chipul lui Dumnezeu”.
„Viaţa Sfintei Clara din Assisi” începe cu scrisoarea adresată Sfântului Părinte Alexandru al IV-lea despre viaţa sfintei. După această scrisoare, cu capitolul I începe prezentarea propriu-zisă a biografiei ei, cu naşterea, viaţa în casa părintească, întâlnirea şi prietenia cu Sfântul Francisc, convertirea ei, perseverenţa ei în a-l urma pe Sărăcuţ, răspândirea faimei sale. Sunt analizate virtuţile ei: a umilinţei, a sărăciei, a mortificaţiei, a rugăciunii. Nu sunt trecute cu vederea nici minunile din timpul vieţii ei şi iubirea sa faţă de surori. De asemenea, sunt prezentate boala şi trecerea ei din această lume, precum şi funeraliile la care a participat întreaga Curie Romană.
În capitolul al II-lea sunt descrise minunile Sfintei Clara după ce a părăsit această lume, iar în capitolul al IV-lea este inserată forma sau regula de viaţă a Clariselor, ordin monastic fondat de sfânta din Assisi. Capitolul al IV-lea cuprinde binecuvântarea Sfintei Clara, care se încheie cu cuvintele: „Domnul să fie întotdeauna cu voi şi tot El să binevoiască a face ca şi voi să fiţi întotdeauna cu El”. În capitolul al V-lea sunt incluse patru scrisori adresate de Sfânta Clara Sfintei Agneza de Boemia şi o scrisoare către Ermentruda din Bruges. În capitolul al VI-lea al cărţii este prezentat testamentul Sfintei Clara care, pentru a fi mai bine respectat, a fost încredinţat preaiubitelor ei surori.
Capitolul al VII-lea ne aduce în faţă procesul de canonizare a Sfintei Clara din Assisi, în care sunt prezentate desfăşurarea procesului, bula Papei Inocenţiu al IV-lea către Episcopul de Spoleto şi depoziţiile a douăzeci de martori ce au participat la proces. Cartea se încheie cu o „Postfaţă” a pr. Eduard Ferenţ, care scrie: „Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, în Enciclica sa Ecclesia de Eucharistia ne îndeamnă să ne întoarcem la `şcoala sfinţilor`, marii interpreţi şi călăuzitori ai vieţii noastre creştine”. În final, sunt prezentate 7 planşe color care o prezintă pe Sfânta Clara din Assisi, crucifixul din bazilica Sfânta Clara, mănăstirea surorilor clarise din Roman şi chiostrul de la San Damiano.
