Persistă tentativa europeană de a-l alunga pe Cristos

26.11.2009, Roma (Catholica) - Situl Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, ITRC.ro, a publicat traducerea unui interviu în care prof. Rosa Alberoni, sociologă, jurnalistă şi scriitoare, analizează şi comentează sentinţa Curţii Drepturilor Omului din Strasbourg, prin care se impune să se scoată toate crucifixurile din aulele şcolare. În urmă cu câţiva ani ea a scris o carte intitulată „Alungarea lui Cristos”, care relatează istoria luptei împotriva lui Cristos şi a Bisericii Sale. De două secole, diferiţi filozofi, revoluţionari, politicieni şi dictatori, oameni ai ateismului militant încearcă să îl elimine pe Cristos din viaţa oamenilor. Astfel, decizia Tribunalului din Strasbourg i s-a părut lui Wlodzimierz Redzioch, jurnalistul care a consemnat interviul, „un alt capitol din Alungarea lui Cristos”.

Rosa Alberoni a declarat „Nu există durere mai rea decât aceea de a vedea realizat ceea ce s-a prevăzut. În cartea mea am analizat un parcurs istoric, clar pentru toţi, de la începutul alungării lui Cristos în civilizaţia creştină. Parcursul – acela mai macroscopic, verificabil de oricine reflectează folosind bunul simţ – începe cu iacobinii din revoluţia franceză, continuă cu comuniştii, cu naziştii şi apoi cu ateii militanţi”. Aceştia din urmă „se prezintă sub diferite măşti pentru a se camufla. Adică sunt aceia care îl echivalează pe om cu animalul, care preamăresc atotputernicia tehnicii şi diversitatea. Sunt cei care prin stăpânirea mijloacelor mass-media au exaltat, timp de două secole, în mod riguros şi persistent, lumea întoarsă pe dos: excepţia ridicată la rang de regulă, o mică minoritate care acuză majoritatea care îndrăzneşte să refuze anomaliile fizice şi încălcarea sacralităţii vieţii”.

Acela care, „tulburat de vederea crucifixului într-o aulă universitară cu sute de studenţi”, „pretinde ca o lege să impună dispariţia obiectului care deranjează vederea lui”, „ignoră durerea sfâşietoare a masei colegilor săi care se văd privaţi de un simbol al iubirii. Legea de la Bruxelles legitimează voinţa unui tiran în numele drepturilor omului, în numele democraţiei. Este un paradox mare cât un zgârie-nori”, afirmă Rosa Alberoni. Şi continuă: „În mod fraudulos, ateii militanţi au reuşit de mult timp de acum să şteargă din programele şcolare disciplina despre pilonii Vechiului Testament, patriarhii, profeţii, Moise, etc., şi cuvântul lui Cristos, de la venirea sa la învierea sa. Paradox al paradoxurilor, l-au şters pe Cristos din civilizaţia care poartă numele lui. Trebuie să ne amintim că suntem în anul 2009 din era lui Cristos”.

De asemenea, toţi dictatorii, „pentru a-l alunga pe Cristos ei au ştiut mereu că trebuie să facă tabula rasa pentru a face să înceapă calendarul de la zero şi să dea şi să numească într-un alt mod civilizaţia pe care o dominau. Imediat, dacă popoarele europene nu se răzvrătesc, dacă nu veghează asupra fiecărei legi care le este propusă, vor afla că prin lege calendarul civilizaţiei creştine va trebui să înceapă de la revoluţia franceză. Adică de la era care l-a negat pe Cristos în mod deschis, înlocuindu-l cu raţionalitatea intelectuală, cu birocraţie rece… Eurocraţia reprezintă partea militantă a ateismului şi va încerca să impună prin lege tot ceea ce vrea, mai ales atunci când popoarele sunt ocupate cu alte probleme, cum este acum datorită crizei economice… Astăzi, când suntem pe marginea unei prăbuşiri a valorilor, popoarele au obligaţia de a se opri şi a reflecta, au obligaţia de a refuza legile care distrug propria identitate, propria civilizaţie”.

Rosa Alberoni a numit revolta populară în Italia împotriva legii care ar vrea să elimine crucifixul din locurile publice „o reacţie sănătoasă. Însă nu e suficient, liderii culturali şi politici trebuie să evoce regiunile mai vaste pe care le reprezintă crucifixul. Crucifixul – ca steaua lui David pentru evrei şi semiluna pentru musulmani – nu este numai un simbol religios, ci reprezintă şi identitatea noastră. Pentru aceasta simbolul crucifixului trebuie apărat atât de cei care cred cât şi de cei care nu cred. Dacă este eliminat crucifixul, n-am mai şti cine suntem, de unde venim şi încotro mergem. N-am mai exista ca popoare, ca şi civilizaţie. Evreii, atunci când vorbesc despre ei afirmă cu orgoliu: `Eu aparţin civilizaţiei ebraice`, tot aşa spun şi islamicii. Cu apelul meu conţinut în cartea Alungarea lui Cristos – `Creştini, ridicaţi-vă capul, să apărăm identitatea noastră` – mă adresam tuturor tocmai pentru aceasta. Mă adresam – şi mă adresez – nu numai catolicilor, protestanţilor sau ortodocşilor, deci celor care cred, ci tuturor, care cred, care se îndoiesc şi atei, pentru că este în joc supravieţuirea civilizaţiei noastre”.

Sursa: ITRC.ro