Martir anti-comunist model pentru zilele noastre
26.02.2010, Londra (Catholica) - Exemplul Cardinalului croat Aloysius Stepinac, care mai întâi l-a sfidat pe Hitler pentru a-i salva pe evrei, şi apoi s-a împotrivit comuniştilor pentru a proteja credinţa, este un model într-o societate marcată de un secularism agresiv care caută să reducă credincioşii la tăcere. Afirmaţia aparţine Episcopului auxiliar de Westminster, Alan Hopes, care a celebrat săptămâna trecută o Liturghie pentru a marca 50 de ani de la moartea Fericitului Aloysius Stepinac. Episcopul Hopes a explicat că Fericitul Aloysius s-a străduit să submineze planurile lui Hitler: „Sunt mulţi cei care atestă eforturile practice ale Cardinalului de a-i ajuta pe evreii care au fugit în Croaţia din cauza regimului lui Hitler, cu câţiva ani înainte ca germanii să intre în Zagreb. El a folosit toate mijloacele pe care le avea la dispoziţie pentru a opri sau încetini şi modera legile anti-evreieşti cerute de Hitler regimului fascist din Croaţia”.
Episcopul a adăugat: „Sunt mulţi cei care atestă intervenţiile Cardinalului în favoarea sârbilor croaţi care erau atacaţi de regim. A găsit un cămin pentru 6.000 de copii ai unor părinţi ortodocşi care părăsiseră ţara sau fuseseră ucişi. A refuzat să accepte convertirile la Biserica Catolică, forţate de regim ca plan pentru a alunga prezenţa sârbă din ţară. În particular îi încuraja pe preoţi să accepte aceste convertiri dacă ele ar salva vieţile oamenilor, dar adăuga: `Când va trece acest timp de nebunie şi barbarism, cei care s-au convertit datorită credinţei vor rămâne în Biserica noastră, iar restul, când pericolul va trece, se vor întoarce în a lor`”. După încheierea războiului, Cardinalul Stepinac s-a confruntat cu o nouă criză. Episcopul Hopes a relatat cum Cardinalul a purtat „un lung război împotriva propagandei ateiste conduse prin intermediul şcolilor” de către comunişti.
„Regimul comunist a dorit de asemenea să controleze Biserica”, a arătat Episcopul, şi a încercat să rupă legăturile ei cu Roma şi să o naţionalizeze. „Refuzul Cardinalului de a colabora a însemnat că Biserica din Croaţia a ieşit în cele din urmă necompromisă şi nepătată atunci când comunismul a căzut”. Episcopul Hopes l-a propus pe Fericitul Aloysius ca model pentru credincioşii de astăzi în sfera publică: „În întreaga Europă, Biserica este provocată la luptă de forţe seculare şi umaniste extrem de agresive. Politicile lor sună atât de plauzibil – dar intenţiile aflate la baza lor sunt foarte diferite: egalitate umană pentru toţi – cu excepţia celor care au credinţă, care trebuie să accepte tot ceea ce propun cei de la putere, chiar dacă este împotriva convingerilor şi valorilor lor morale”.
Episcopul auxiliar de Westminster a arătat că convingerea creştină privind demnitatea umană – deşi constituie fundamentul culturii europene – „este subminată de avortul la cerere şi de insistentul glas emoţional care vorbeşte despre dreptul unei persoane de a-şi pune capăt vieţii. Fiinţele umane sunt văzute ca doar o altă parte a regnului animal şi nu ca fiind create după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, şi aşadar cu o demnitate proprie lor”. „Aceste glasuri ar dori să controleze toate minţile tinere de la început, în orice sferă a învăţării”, a avertizat Episcopul Hopes. „Trebuie să contracarăm aceasta cu adevărul Evangheliei. Ei nu fac nimic pentru a sprijini viaţa de familie, care este baza unei societăţi bune şi stabile, ci sprijină celelalte forme de parteneriat care există în lumea de astăzi. Încercarea de erodare a fundamentelor creştine ale societăţii europene şi destabilizarea morală au lăsat un imens vid moral, care a condus la problemele pe care le vedem în societatea noastră de astăzi”.
